Aproape jumătate din toți alergătorii amatori suferă leziuni, în special legate de genunchi, gambă sau tendoanele lui Ahile, iar nivelul de risc este la fel de ridicat indiferent de vârstă, sex sau experiență...
Doctorandul Jonatan Jungmalm a recrutat puțin peste 200 de alergători amatori de pe lista participanților la Semimaratonul Göteborgsvarvet și i-a monitorizat pe o perioadă de un an. Pentru a participa la studiu, aceștia trebuiau să alerge de cel puțin un an, să fi alergat în medie cel puțin 15 km pe săptămână în ultimul an și să nu fi fost răniți în ultimele șase luni. Participanții au fost bărbați și femei în intervalul de vârstă 18-55.
De-a lungul anului de studiu (link direct sursa informației), alergătorii amatori au completat un jurnal de antrenament, introducând informații despre cât de departe au alergat în fiecare zi și dacă au simțit durere. Cei care au suferit leziuni bruște sau au simțit dureri pentru o perioadă prelungită au fost examinați de un medic sportiv.
„O treime dintre participanți au fost răniți pe parcursul studiului. Dar dacă luați în considerare și participanții care au renunțat la studiu, este rezonabil să presupunem că aproape jumătate din toți alergătorii amatori se rănesc într-un an” afirmă Jonatan Jungmalm.
Dintre cei care s-au rănit, jumătate au avut probleme cu genunchii, gambe sau tendoanele lui Ahile.
„Puține dintre leziuni au fost de lungă durată. Dar toate leziunile au împiedicat alergătorii să facă exerciții fizice ca de obicei”, spune Jonatan.
Nu s-a găsit nicio diferență în ceea ce privește sexul, vârsta, experiența de alergare sau greutatea dintre cei care s-au accidentat și cei care nu.
„Cu toate acestea, cei care anterior au fost răniți au fost mai susceptibili de a fi afectați din nou”, a spus cercetătorul.
Toți participanții au fost supuși unei serii de teste fizice înainte de studiu, variind de la teste de forță și teste de mobilitate până la teste de stil de alergare.
„Cei care aveau coapsele exterioare relativ slabe s-au confruntat cu un risc mai mare de rănire. Cei cu pronație târzie (Mișcarea piciorului din afară către interior, n.r.) în mersul de alergare aveau, de asemenea, un risc mai mare. Cu toate acestea, având un trunchi slab sau o flexibilitate musculară limitată nu avea o semnificație mare”.
Care e diferența între luxație și entorsă și ce se întâmplă dacă tratezi incorect o entorsă.
Ce să faci dacă te doare glezna. Află ce tipuri de tratament pot fi urmate la domiciliu și care este durata de vindecare.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
Află care sunt pașii pentru a avea o postură corectă și cum poți să îți aranjezi biroul astfel încât să nu îți provoace disconfort.
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Ce trebuie să știi despre cele două afecțiuni.
Această afecțiune este mult mai mortală decât cancerul, mai ales în cazul vârstnicilor.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Ce sunt monturile (Hallux Valgus), de ce apar și cum se intervine pentru a le elimina.
Cât de grav este, de fapt, să ai picioarele umflate. 4 boli pe care le descoperi uitându-te la picioare.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Ce trebuie să știi despre artroză. Medicul Codrin Huszar ne-a explicat de ce apare.
Află mai multe despre o afecțiune a sistemului osos din ce în ce mai comună, care sunt simptomele și când să mergi la medic.
Află care sunt cauzele durerii de spate dimineața și ce exerciții și întinderi pot ajuta coloana.
De ce te dor articulațiile când se schimbă vremea. Sfaturi despre cum să combați durerile articulare în sezonul rece.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
