Aproape jumătate din toți alergătorii amatori suferă leziuni, în special legate de genunchi, gambă sau tendoanele lui Ahile, iar nivelul de risc este la fel de ridicat indiferent de vârstă, sex sau experiență...
Doctorandul Jonatan Jungmalm a recrutat puțin peste 200 de alergători amatori de pe lista participanților la Semimaratonul Göteborgsvarvet și i-a monitorizat pe o perioadă de un an. Pentru a participa la studiu, aceștia trebuiau să alerge de cel puțin un an, să fi alergat în medie cel puțin 15 km pe săptămână în ultimul an și să nu fi fost răniți în ultimele șase luni. Participanții au fost bărbați și femei în intervalul de vârstă 18-55.
De-a lungul anului de studiu (link direct sursa informației), alergătorii amatori au completat un jurnal de antrenament, introducând informații despre cât de departe au alergat în fiecare zi și dacă au simțit durere. Cei care au suferit leziuni bruște sau au simțit dureri pentru o perioadă prelungită au fost examinați de un medic sportiv.
„O treime dintre participanți au fost răniți pe parcursul studiului. Dar dacă luați în considerare și participanții care au renunțat la studiu, este rezonabil să presupunem că aproape jumătate din toți alergătorii amatori se rănesc într-un an” afirmă Jonatan Jungmalm.
Dintre cei care s-au rănit, jumătate au avut probleme cu genunchii, gambe sau tendoanele lui Ahile.
„Puține dintre leziuni au fost de lungă durată. Dar toate leziunile au împiedicat alergătorii să facă exerciții fizice ca de obicei”, spune Jonatan.
Nu s-a găsit nicio diferență în ceea ce privește sexul, vârsta, experiența de alergare sau greutatea dintre cei care s-au accidentat și cei care nu.
„Cu toate acestea, cei care anterior au fost răniți au fost mai susceptibili de a fi afectați din nou”, a spus cercetătorul.
Toți participanții au fost supuși unei serii de teste fizice înainte de studiu, variind de la teste de forță și teste de mobilitate până la teste de stil de alergare.
„Cei care aveau coapsele exterioare relativ slabe s-au confruntat cu un risc mai mare de rănire. Cei cu pronație târzie (Mișcarea piciorului din afară către interior, n.r.) în mersul de alergare aveau, de asemenea, un risc mai mare. Cu toate acestea, având un trunchi slab sau o flexibilitate musculară limitată nu avea o semnificație mare”.
Află mai multe despre cum durerea de șold îți afectează calitatea somnului și ce poți să faci în privința ei.
Boala care te împiedică să urci scările ar putea fi prevenită! Ce au descoperit cercetătorii despre osteoartrita genunchiului.
Află care sunt pașii pentru a avea o postură corectă și cum poți să îți aranjezi biroul astfel încât să nu îți provoace disconfort.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Aceasta este vârsta la care apar durerile articulare. Devin greu de suportat și tot mai pronunțate.
Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a spus totul despre luxația de umăr. Ce presupune tratamentul și cât durează recuperarea.
Ce trebuie să știi despre artroză. Medicul Codrin Huszar ne-a explicat de ce apare.
Această afecțiune este mult mai mortală decât cancerul, mai ales în cazul vârstnicilor.
Este acest obicei dăunător pentru articulțiile tale? Cum să scapi de acest tipar și când este cazul să mergi la medic.
Ce este meniscul și ce rol joacă. În cât timp trebuie intervenit dacă se rupe meniscul și ce se poate întâmpla dacă nu o tratezi la timp.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
Când este indicată mobilizarea piciorului în cazul rupturii de menisc. Cât de importantă este această tehnică de tratament.
