Riscul de demență poate fi redus cu 45% prin abordarea a mai mulți factori modificabili, dezvăluie un nou studiu.
Un nou raport publicat în The Lancet evidențiază că aproape 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite prin abordarea a 14 factori modificabili, inclusiv pierderea vederii și colesterolul LDL ridicat. Studiul, realizat de o echipă internațională de experți, subliniază importanța implementării unor măsuri preventive la nivel global pentru a reduce semnificativ prevalența demenței și a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați.
Studiul, condus de o echipă de experți internaționali, constată că abordarea a 14 factori specifici ar putea reduce prevalența demenței cu până la 45% la nivel global. Acești factori includ atât riscurile deja identificate anterior, cât și riscuri noi:
Cei 14 factori modificabili identificați în studiul publicat în The Lancet care pot reduce riscul de demență sunt:
- Pierderea auzului: Problemele de auz netratate pot contribui la riscul de demență.
- Colesterolul LDL ridicat: Nivelurile mari de colesterol LDL (colesterolul "rău") sunt asociate cu un risc crescut de demență.
- Depresia: Depresia netratată este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței.
- Leziuni cerebrale traumatice: Traumele cerebrale pot crește riscul de demență pe termen lung.
- Inactivitatea fizică: Lipsa activității fizice este legată de un risc mai mare de demență.
- Diabetul: Diabetul, în special diabetul de tip 2, este un factor de risc pentru demență.
- Fumatul: Fumatul este asociat cu un risc crescut de demență.
- Hipertensiunea arterială: Tensiunea arterială ridicată poate contribui la riscul de demență.
- Obezitatea: Excesul de greutate este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței.
Vezi și: Curățarea fructelor și a legumelor, noua recomandare a științei pentru evitarea pesticidelor
- Consum excesiv de alcool: Consumul de alcool în cantități mari este asociat cu un risc mai mare de demență.
- Izolarea socială: Lipsa interacțiunilor sociale poate crește riscul de demență.
- Poluarea aerului: Expunerea la poluarea aerului este legată de un risc crescut de demență.
- Pierderea vederii: Problemele de vedere netratate pot contribui la riscul de demență.
- Colesterolul LDL ridicat: Nivelurile ridicate de colesterol LDL sunt un factor de risc semnificativ pentru demență.
Demență - FOTO: Freepik@Vibu Design Gallery
Studiul indică faptul că implementarea măsurilor preventive ar putea conduce la o scădere substanțială a cazurilor de demență la nivel mondial. Potențialul de reducere a riscului de demență este deosebit de notabil în țările cu venituri mici și medii, unde prevalența demenței și a factorilor de risc asociați este mai mare.
În țările cu venituri mari, reducerea acestor factori de risc ar putea duce la mai mulți ani de viață sănătoasă și la o scădere a duratei bolii pentru cei care dezvoltă demență.
Raportul sugerează o abordare pe mai multe niveluri pentru prevenirea demenței:
În viața timpurie: Îmbunătățirea educației generale.
În viața de mijloc: Abordarea pierderii auzului, a colesterolului LDL ridicat, a depresiei, a leziunilor cerebrale traumatice, a inactivității fizice, a diabetului, a fumatului, a hipertensiunii arteriale, a obezității și a consumului excesiv de alcool.
În viața târzie: Reducerea izolării sociale, a poluării aerului și a pierderii vederii.
Pe lângă măsurile preventive, raportul subliniază beneficiile intervențiilor nonfarmacologice. Studiile clinice au arătat că activitățile adaptate intereselor și abilităților indivizilor pot reduce simptomele legate de demență și îmbunătăți calitatea vieții.
În timp ce raportul sugerează o reducere de 45% a riscului de demență pe baza dovezilor actuale, acesta subliniază și necesitatea unor cercetări suplimentare. Domenii cheie pentru studiul viitor includ:
- Identificarea de factori de risc suplimentari
- Testarea schimbărilor în factorii de risc prin studii clinice
- Dezvoltarea de ghiduri pentru sănătatea publicăImplementarea și extinderea programelor bazate pe dovezi pentru a sprijini persoanele cu demență și îngrijitorii lor.
Vezi și: Proteina care ar putea prelungi speranța de viață cu 7 ani. Este supranumită "fântâna tinereții"
Raportul actualizat al Comisiei Lancet pentru Demență servește drept ghid crucial pentru clinicieni și factorii de decizie politică. Acesta subliniază importanța prevenției și conturează direcțiile de cercetare viitoare pentru combaterea eficientă a demenței.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
