SARS-CoV-2 înfruntă imunitatea. COVID fură proteinele corpului pentru a se ascunde și a provoca daune pe termen lung

Un nou studiu arată cum COVID reușește să evite răspunsul imunitar, utilizând proteinele gazdei pentru a se proteja de distrugerea sistemului, ceea ce duce la infecții prelungite și simptome...
SARS-CoV-2 "fură" proteinele noastre pentru a evita apărarea sistemului imunitar Un nou studiu dezvăluie cum virusul se maschează pentru a scăpa de distrugere.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Medicală din Viena și Universitatea Medicală din Innsbruck a descoperit un mecanism surprinzător prin care SARS-CoV-2 evită apărările sistemului imunitar al corpului.
Virusul "răpește" proteine esențiale ale gazdei, împiedicând sistemul imunitar să combată infecția. Studiul, publicat recent în jurnalul Emerging Microbes & Infections, oferă noi perspective asupra modului în care virusul manipulează răspunsul imun, contribuind potențial atât la infecțiile acute cu COVID-19, cât și la simptomele persistente post-COVID-19.
Cum se apără organismul de infecțiile virale
Sistemul complement este o componentă esențială a apărării timpurii a organismului împotriva infecțiilor virale. Acesta constă într-o serie de proteine aflate în sânge și în zonele mucoase, cum ar fi tractul respirator. Atunci când este activat, sistemul complement declanșează o serie de evenimente care duc la distrugerea particulelor virale.
Acest proces, cunoscut sub denumirea de liza, ajută la eliminarea virusului din organism. Totuși, pentru a preveni daunele aduse celulelor sănătoase ale gazdei, sistemul complement trebuie reglat cu grijă. Proteinele de reglementare a complementului acționează ca un mecanism de protecție, asigurându-se că răspunsul imun vizează doar agenții patogeni și nu celulele proprii ale corpului.
COVID - FOTO: Freepik@Freelancer Rasel
Virusul "fură" proteinele gazdei pentru protecție
În cel mai recent studiu, cercetătorii au descoperit că SARS-CoV-2 folosește o tactică neașteptată: "fură" trei proteine importante de reglementare a complementului – CD55, CD59 și Factorul H – de la celulele gazdă.
Prin încorporarea acestor proteine în propria structură, virusul se protejează de liza mediată de complement. Studiul a arătat că atunci când SARS-CoV-2 este propagat în celule umane, acesta dobândește CD55 și CD59 pe suprafața sa, precum și se leagă de Factorul H, o proteină aflată în principal în sânge. Aceste proteine împiedică virusul să fie vizat de sistemul imunitar, permițându-i să evite distrugerea și să continue să se multiplice în organism.
De ce SARS-CoV-2 persistă în organism
Capacitatea virusului de a "fura" aceste proteine de reglementare a complementului reduce semnificativ sau întârzie eliminarea virusului. Prin inactivarea CD55, CD59 și Factorului H, cercetătorii au reușit să restabilească eficiența sistemului complement, permițând sistemului imunitar să elimine virusul mai eficient.
Această descoperire evidențiază modul în care SARS-CoV-2 este capabil să evite toate cele trei căi ale complementului, ceea ce duce la o infecție prelungită. Această întârziere în eliminarea virusului nu doar că afectează răspunsul imun imediat, dar contribuie și la inflamația excesivă, un semn distinctiv al COVID-19 sever și Long COVID.
Efecte pe termen lung ale COVID-19
Descoperirile din acest studiu oferă informații despre mecanismele care stau la baza simptomelor persistente ale COVID-19 și a consecințelor pe termen lung ale virusului. Potrivit Annei Ohradanova-Repic, liderul studiului, înțelegerea modului în care virusul evită răspunsurile imune este esențială pentru dezvoltarea unor noi strategii de tratament.
"Această evitare a imunității permite virusului să rămână mai mult timp în organism, ceea ce ne ajută să înțelegem mai bine atât impactul acut, cât și pe termen lung al infecției cu SARS-CoV-2", spune autoarea principală Laura Gebetsberger, potrivit My Science.
Pe măsură ce cercetătorii continuă să investigheze aceste strategii de evitare a imunității, acest lucru ar putea deschide calea pentru terapii inovative care vizează stimularea răspunsului imun și prevenirea efectelor persistente ale COVID-19.
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
OMS aprobă pentru prima dată testul pentru tuberculoză
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc. Elimină pericolul de îmbolnăvire
Aceasta este temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc.
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV). Tudor Ciuhodaru: Asta arată dovezile
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.