Deși specialiștii spun că este mult prea devreme pentru a cunoaște toate efectele nefaste pe termen lung ale bolii COVID asupra creierului și a sistemului nervos, din ce în ce mai mulți pacienți care s-au...
Odată infectat, cele mai multe dintre efectele bolii COVID se răsfrâng asupra plămânilor oamenilor, dar există și efecte asupra creierului și nervilor (efecte neurologice). Potrivit experților Institutului Național american de Tulburări Neurologice și AVC, pentru majoritatea persoanelor cu COVID suficient de ușor pentru a se trata și recupera acasă, singurul simptom neurologic rămas este o durere de cap. Cu toate acestea, pentru persoanele internate la spital, au existat simptome neurologice mai grave, inclusiv dureri de cap severe, amețeli, pierderea gustului și a mirosului pe termen mediu și lung, dar și confuzie. Mai puțin frecvente, dar mai periculoase au fost cazurile de accidente vasculare cerebrale date de COVID, convulsii și inflamație severă a creierului sau a măduvei spinării.
O infecție acută este o infecție bruscă, agresivă și activă. Potrivit experților NINDS, COVID probabil că nu infectează, în mod direct, creierul sau nervii, ci inflamația și deteriorarea sunt cauzate de anticorpii pe care sistemul imunitar îi produce ca răspuns la infecția cu coronavirus. Acești anticorpi pot provoca o reacție severă a sistemului imunitar care duce la umflarea creierului și la afectarea nervilor. Există, de asemenea, și alte moduri în care COVID poate provoca simptome neurologice:
- COVID afectează în principal plămânii și provoacă scăderea nivelului de oxigen din sânge. Creierul și măduva spinării (sistemul nervos central) au nevoie de oxigen pentru a funcționa, iar nivelurile scăzute le pot provoca leziuni. Fără oxigen, celulele creierului mor.
- Nivelurile scăzute de oxigen din organism (afecțiune numită hipoxie) pot deteriora permanent creierul și alte organe vitale din organism. Unele persoane spitalizate din cauza formelor grave de COVID necesită ventilație artificială pe aparate de respirație. Pentru a evita mișcările toracice care se opun utilizării ventilatorului, poate fi necesară „paralizarea” temporară a persoanei și utilizarea medicamentelor anestezice pentru a adormi persoana, notează experții NINDS. Unii indivizi cu hipoxie severă au nevoie de mijloace artificiale de a aduce oxigen în fluxul lor sanguin, o tehnică numită oxigenare cu membrană extracorporală (ECMO). Hipoxia combinată cu aceste măsuri de terapie intensivă provoacă, în general, tulburări cognitive care au o recuperare lentă.
- Unele cercetări au arătat că virusurile care dau COVID pot ataca celulele din pereții vaselor de sânge și le pot slăbi, ceea ce provocă microsângerări. În creier, aceste microsângerări pot declanșa mini-accidente vasculare cerebrale.
- COVID poate crește, de asemenea, riscul de formare cheaguri de sânge. Un cheag de sânge într-un vas sanguin care alimentează o parte a creierului poate provoca, de asemenea, un mini-accident vascular cerebral. Dacă un cheag mare de sânge care ajunge în creier sau dacă un cheag provoacă o sângerare mare în creier atunci de declanșează accident vascular cerebral complet, cu leziuni permanente ale creierului.
- COVID-19 poate provoca cheaguri de sânge și în alte părți ale corpului. Un cheag de sânge în sau în apropierea inimii poate provoca un atac de cord. În lanț, un infarct sau o inflamație a inimii, numită miocardită, poate provoca insuficiență cardiacă și poate reduce fluxul de sânge către alte părți ale corpului. Un cheag de sânge în plămâni poate afecta respirația, poate provoca durere sau, în cazurile grave, embolie pulmonară. Cheagurile de sânge pot afecta, de asemenea, rinichii și alte organe.
- Nu în ultimul rând, imagistica de diagnosticare a unor persoane care au avut COVID-19 au arătat modificări în substanța albă a creierului care conține fibrele nervoase lungi, „cablurile” prin care informațiile circulă dintr-o regiune a creierului în alta. Aceste modificări se pot datora lipsei de oxigen din creier, răspunsului inflamator al sistemului imunitar la coronavirus, leziunilor vaselor de sânge sau scurgerii vaselor de sânge. Această „afectare difuză a substanței albe” ar putea contribui la dificultăți cognitive la persoanele cu COVID-19. Boala difuză a substanței albe nu este neobișnuită la persoanele care necesită îngrijire intensivă în spital, dar nu este clar dacă apare și la cei cu o severitate ușoară până la moderată a bolii COVID-19.
Simptomele care persistă după infecțiile acute cu COVID sunt numite „COVID lung” (long COVID). Simptomele neurologice persistente ale COVID pot apărea mai frecvent la persoanele care au fost spitalizate, dar sunt raportate și la persoanele care au avut forme mai ușoare de COVID.
- Principalul simptom al COVID pe termen lung este oboseala. Alți oameni se plâng de pierderea memoriei în urma COVID și încețoșarea creierului. Aceasta din urmă nu este un termen strict medical și poate include dureri de cap, probleme de somn, confuzie și pierderi de memorie. Cauzele posibile includ:
- Oboseala extremă poate provoca încețoșarea creierului.
- Pot exista unele leziuni ale creierului din cauza mini-accidentelor vasculare cerebrale sau microsângerări.
- Poate exista o inflamație pe termen lung în sistemul nervos central.
- Simptomele de ceață cerebrală pot fi cauzate de PTSD (sindromul de stres post-traumatic) sau depresie.
Mini-accidentele vasculare cerebrale date de COVID și microsângerările sunt mai probabile la persoanele de peste 70 de ani, notează experții.
Din fericire, persoanele care au simptome ușoare până la moderate se recuperează de obicei în câteva zile sau săptămâni.
Cu toate acestea, unii oameni care au avut doar simptome ușoare sau moderate de COVID-19 continuă să experimenteze disfuncții ale sistemelor corpului – în special în plămâni-, dar care pot afecta și ficatul, rinichii, inima, pielea, creierul și sistemul nervos – și la câteva luni după ce au avut infecția.
În cazuri rare, unii indivizi pot dezvolta noi simptome (sechele) determinate de boală, dar care nu erau prezente la momentul infecției inițiale.
Persoanele care necesită terapie intensivă pentru sindromul de detresă respiratorie acută, indiferent de cauză, au de obicei o perioadă lungă de recuperare.
Persoanele cu efecte pe termen lung, fie ca urmare a COVID-19 varianta ușoară sau mai severă, pot prezenta sechele COVID pe termen lung. Aceste simptome pe termen lung sunt incluse în termenul științific, Sechele post-acute ale infecției cu SARS-CoV-2 (PASC).
Cercetătorii urmăresc unele efecte acute cunoscute ale infecției cu coronavirus pentru a determina relația lor cu complicațiile post-acute ale COVID-19.
Aceste efecte post-acute includ de obicei oboseala în combinație cu o serie de alte simptome, printre care: probleme de concentrare și memorie, tulburări de somn, ritm cardiac fluctuant și senzație alternantă de cald sau de frig, tuse, dificultăți de respirație, incapacitatea de a face exerciții fizice la nivelurile normale anterioare, senzație de rău pentru o zi sau două după ce faci exerciții fizice și durere în mușchi, articulații și în piept. Nu se știe încă de ce infecția produce aceste simptome persistente și de ce la unii indivizi o face și la alții nu.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
