Descoperă complexitatea sindromului Cushing, o tulburare hormonală determinată de niveluri ridicate de cortizol.
Sindromul Cushing, cunoscut și sub numele de hipercortizolism, este o tulburare hormonală declanșată de niveluri ridicate de cortizol, un hormon al stresului care reglează glicemia, tensiunea arterială, metabolismul și inflamația. Este cauzat de glandele suprarenale aflate deasupra rinichilor. Simptomele comune includ vânătăi, modificări în distribuția grăsimii și o față rotundă. Netratată, poate duce la complicații precum colesterolul ridicat, tensiunea arterială ridicată și bolile de inimă.
Această tulburare hormonală complexă este caracterizată prin niveluri crescute de cortizol în organism și poate avea efecte semnificative asupra sănătății fizice și emoționale a persoanelor afectate, influențând negativ calitatea vieții și creșterea riscului de complicații grave.
Cauzele sindromului Cushing pot varia, de la utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor la tumori hipofizare sau suprarenale, diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru gestionarea simptomelor și prevenirea consecințelor pe termen lung.
Sindromul Cushing este o afecțiune caracterizată de o față rotundă, plină, creștere în greutate și modificări în distribuția grăsimii. Simptomele pot include membre subțiri, exces de greutate în jurul stomacului sau un nodul pe spate. Nivelurile ridicate de cortizol pot provoca simptome precum vânătăi ușoare, vergeturi purpurii, slăbiciune musculară, dureri de oase, dureri de spate, oboseală, modificări ale sănătății mentale, dureri de cap, sete crescută și urinare frecventă.
La copii, sindromul Cushing poate provoca o creștere mai lentă, perioade neregulate și exces de păr. Femeile pot prezenta cicluri menstruale neregulate și exces de păr, în timp ce bărbații pot prezenta disfuncții sexuale.
Foto: Freepik @ollyy
Sindromul Cushing este o afecțiune cauzată în principal de utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor, care tratează afecțiuni inflamatorii cronice precum lupusul sau astmul. De asemenea, poate fi cauzat de sindromul Cushing endogen, în care organismul produce singur prea mult cortizol, potențial din cauza unor cancere hipofizare, suprarenale, pulmonare sau a unor tulburări endocrine moștenite.
Potrivit NHS, sindromul Cushing afectează adulții cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, este mai răspândită la femei, iar factorii de risc includ utilizarea pe termen lung a steroizilor, diabetul de tip 2, nivelul ridicat de zahăr din sânge, tensiunea arterială ridicată și obezitatea clinică.
Citește și: Cum să scapi de acnee. Tratamente și remedii naturiste pentru cea mai comună afecțiune a pielii
Sindromul Cushing este o afecțiune complexă, cu cauze multiple, ceea ce face ca diagnosticul să fie dificil. Medicii pot trimite pacienții la endocrinologi pentru teste de monitorizare. Testele de laborator pentru sindromul Cushing pot necesita probe de sânge, urină sau salivă pentru determinarea nivelului de cortizol.
Aceste teste includ testul hormonului adrenocorticotropic (ACTH), care măsoară nivelurile de ACTH, testul de supresie cu dexametazonă, care testează nivelurile de cortizol, și testul Dexametazonă-CRH, care face diferența între sindromul Cushing și alte afecțiuni care cresc nivelurile de cortizol. În cazul în care se suspectează că simptomele sunt legate de o tumoare, pot fi necesare teste imagistice precum RMN sau CT.
Tratamentul pentru sindromul Cushing depinde de cauza nivelului excesiv de cortizol. Dacă expunerea la corticosteroizi provoacă simptome, medicii pot reduce treptat doza sau pot recomanda medicamente alternative. Tratamentul pentru sindromul Cushing datorat tumorilor hipofizare, suprarenale sau altor tumori poate include intervenții chirurgicale, radioterapie, chimioterapie, corectarea dezechilibrului hormonal și blocante ale cortizolului.
Sindromul Cushing, cauzat de tumori sau de afecțiuni moștenite, nu poate fi prevenit. Discută cu medicul tău despre riscul de a suferi de sindromul Cushing dacă iei în prezent sau intenționezi să începe să iei orice formă de corticosteroid. Aceștia ar putea să te sfătuiască să micșorezi doza, să încerci un alt medicament sau să folosești medicamente cu steroizi doar în cazul în care este absolut necesar.
Sindromul Cushing crește riscul de deces din cauza complicațiilor cardiace și a infecțiilor. Dacă nu este tratat, poate duce la afecțiuni fatale precum boli de inimă, infarct, cheaguri de sânge, accident vascular cerebral și probleme renale.
Cu toate acestea, tulburarea este, de obicei, vindecabilă, iar diagnosticarea și tratamentul precoce pot reduce riscul de a dezvolta afecțiuni de durată. Consultă un doctor cu privire la opțiunile de tratament și la gestionarea nivelului de cortizol.
De la diagnosticul dificil la tratamentul personalizat, este crucial ca pacienții să beneficieze de o evaluare completă și de un plan terapeutic adaptat nevoilor lor specifice. Cu atenție medicală adecvată și un regim de tratament corespunzător, majoritatea pacienților pot gestiona eficient simptomele și pot reduce riscul de complicații severe asociate cu sindromul Cushing.
Un medic dezvăluie 7 boli care se agravează după sărbători. Mesele de sărbători pot face mai mult rău decât ai crede.
De ce ne îngrășăm după vârsta de 40 de ani. Care este, de fapt, rolul tiroidei în acest fenomen neplăcut.
Află mai multe despre studiul care prezintă cum nivelurile de testosteron pot influența riscul de diabet de tip 2 la bărbații supraponderali.
Aceasta poate fi o cauză care duce la grăsimea abdominală. Cum putem să prevenim apariția burții.
Endometrioza - ce este, cauze și tratament. Ce impact are asupra fertilității și riscului de cancer.
Este un filtru pentru sânge, identificând și distrugând bacteriile și alte agenți patogeni care pot intra în circulația noastră sangvină.
Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică din întreaga lume. Care este legătura sa cu genetica?
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Vitamina D, esențială pentru sănătatea oaselor și energia zilnică, poate fi cheia unei vieți mai active și a unui sistem imunitar puternic.
Această boală ignorată, fără simptome foarte evidente, duce la formarea plăcilor de aterom, lucru care poate provoca boală cardiacă ischemică, infarct sau AVC.
