Strategia de resurse umane în sănătate, finalizată. MS: Calitatea serviciilor este în strânsă legătură și cu pregătirea cadrelor medicale

strategia de resurse umane - FOTO: Freepick
strategia de resurse umane - FOTO: Freepick

Strategia de resurse umane în Sănătate 2022-2030 a fost finalizată. 

Strategia de resurse umane în sănătate prevede  vizează angajarea, retenția și dezvoltarea carierei profesionale a personalului din instituțiile publice din sănătate. Documentul de referință pentru elaborarea Planului Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 îl constituie Strategia Globală privind Resursele Umane în Sănătate: Forța de muncă 2030 (Global Strategy on Human Resources for Health: Workforce 2030) elaborată de Organizația Mondială a Sănătății.

Resursele umane reprezintă o componentă strategică a sistemului sanitar. În vederea obținerii performanțelor în sănătate, calitatea managementului resurselor umane, precum și exercitarea anumitor funcții ale acestuia (planificarea resurselor umane, formarea continuă a personalului, evaluarea performanțelor personalului, gestionarea personalului, motivarea personalului) joacă un rol esențial.

Este necesar ca managementul resurselor umane în sănătate să devină o prioritate, iar atribuțiile amintite mai sus să fie exercitate continuu și profesionist pentru a gestiona în cel mai eficient mod criza resurselor umane din sistemul românesc de sănătate.

”Un sistem de sănătate performant necesită personal medical, iar eficiența sa pe toate planurile este în strânsă legătură cu existența, accesibilitatea, acceptabilitatea și calitatea serviciilor medicale.

Toate aceste aspecte sunt determinate, pe lângă factorul structural și cel legislativ, de factorul uman. Mai mult, doar existența serviciilor și a personalului medical nu este suficientă, întrucât distribuția eficientă pe zone geografice și distribuția pe diferite specialități este imperios necesară, împreună cu existența serviciilor medicale de calitate ridicată care să fie accesate de către pacienți.

Calitatea serviciilor este în strânsă legătură și cu pregătirea cadrelor medicale, cu competențele dobândite, dar și cu gradul de motivare al acestora.

Forța de muncă în sănătate este definită de Organizația Mondială a Sănătății ca „totalitatea indivizilor implicați în acțiuni a căror intenție principală este de a îmbunătăți starea de sănătate a populației”. Resursele umane includ personalul medical, de management și personalul de sprijin”, arată documentul

Vezi și: Deshidratarea la copii. Mihai Craiu: Trebuie mers la consult medical. Oriunde vă aflați

Situația actuală

Deși evoluția numerică pozitivă a personalului medical din ultimii 5 ani poate fi considerată un succes, sistemul de sănătate din România se confruntă în continuare cu numeroase probleme în domeniul resurselor umane:

- Disparități majore cu privire la distribuția geografică a medicilor atât între mediile urban și rural, cât și la nivelul județelor țării;

- Lipsa atractivității posturilor vacante din teritoriu pentru personalul medical;

- Numărul insuficient de medici de familie, lipsa atractivității unei cariere în medicina primară (medicină de familie, medicină școlară, medicină comunitară) și distribuția inechitabilă a resursei umane din acest domeniu;

- Existența unor specialități medicale cu deficit de personal;

- Dificultăți în încadrarea tinerilor medici specialiști după finalizarea rezidențiatului;

- Pregătirea deficitară în timpul rezidențiatului;

- Numărul mic de asistenți medicali absolvenți de studii superioare;

- Accesul redus la programe de educație medicală continuă și supraspecializare;

- Lipsa unei viziuni de ansamblu asupra resurselor umane din sănătate.

”Toate acestea reprezintă aspecte care sunt remediabile doar pe termen mediu și lung, printr-o abordare sinergică.

Deși există o evoluție pozitivă în ultimii ani, România investind resurse semnificative în formarea și perfecționarea personalului medical, prin lipsa unor mecanisme solide de planificare a necesarului de resurse umane pe termen mediu și lung, din punct de vedere al specializărilor necesare, al distribuției geografice sau în funcție de mediul social (urban, rural), al categoriei de profesioniști de care este nevoie (medici, farmaciști, asistenți medicali, mediatori sanitari etc.) și de identificarea mecanismelor eficiente pentru retenția personalului medical, investiția făcută nu se reflectă într-un nivel mai bun al îngrijirilor pentru pacienți”, mai notează documentul. 

Vezi și: "Avem toate tehnologiile în palmă" pentru tratarea cancerului. Achimaș-Cadariu: Dacă peste 4 - 5 ani ne vom putea uita în ochii pacienților, înseamnă că am izbândit

Cum a influențat pandemia sistemul medical

”Pandemiile și crizele umanitare au demonstrat rolul important pe care resursa umană din sănătate îl are în momente de urgență și dezastre.

Consecințele imediate ale unor asemenea catastrofe pot fi un număr mai mare de bolnavi cronici sau cu  dizabilități, creșterea mortalității din cauze ce pot fi tratate și tocmai aceste crize sunt cele care accentuează insuficiențele sistemului de sănătate și contribuie la sincope în asigurarea serviciilor medicale oferite populației.

Investițiile în perfecționarea și gestionarea eficientă a personalului medical, coroborat cu un  management sanitar  eficient pot reduce semnificativ vulnerabilitățile sistemului de sănătate și pot preveni suprasolicitarea acestuia”, notează documentul.

Ce se dorește pentru viitor

Planul strategic este conturat în concordanță cu planurile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și are mai multe obiective generale și anume:

- optimizarea performanței, calității și impactului personalului sanitar prin politici publice bazate pe dovezi cu privire la resursele umane, la nivelul întregului sistem sanitar.

- alinierea investițiilor în formarea resurselor umane cu necesitățile actuale și de perspectivă ale populației și ale sistemului sanitar, ținând cont de dinamica pieței muncii și politicile publice ghidate pe educație, pentru a reduce deficitele grave ale sistemului sanitar.

- creșterea volumului și calității datelor privind resursele umane din sistemul sanitar la nivel național și omogenizarea acestora între regiuni și centre de raportare.

- creșterea capacității instituțiilor naționale, dar și locale, de a dezvolta politici publice eficiente, în vederea creșterii performanței profesioniștilor în sănătate.

“Punerea in aplicare a acestei strategii va determina o gestionare mai adecvată a informațiilor privind resursele umane din sistemul de sănătate, planificarea necesarului de resurse umane cat mai aproape de realitățile si provocările sistemului sanitar, îmbunătățirea calității activităților manageriale din sistemul de sănătate, o formare a personalului medical bazată pe competențe și obiective clare”, menționează autorii proiectului, în nota de fundamentare a actului normativ.

Planul vizează sporirea gradului de încredere al cetățeanului în sistemul sanitar public, dar și creșterea atractivității si nivelului de retenție al specialiștilor (medici, farmaciști, asistenți medicali, moașe, fizioterapeuți, asistenți comunitari etc) în zone care în prezent nu prezintă interes pentru aceștia, mai ales din orașele mici și localități rurale.

Alte ținte sunt creșterea nivelului de fidelizare a resursei umane în asistența medicală primară (medici de familie, medicină școlară) și formarea unui număr suficient de specialiști în acord cu necesitățile din teritoriu, în domenii prioritare sau strategice (pneumologie, boli infecțioase, epidemiologie, medicină de urgență, etc), precum și în prevenirea sau combaterea unor afecțiuni tot mai răspândite în rândul populației (afecțiuni oncologice, afecțiuni cardiovasculare, diabet etc).

Vezi și: Ce cremă de față să folosești în funcție de vârstă. Ioana Marinescu: Femeile la 40 de ani, din ce în ce mai FRUMOASE

Măsuri privind resursa umană

Strategia propune implementarea mai multor măsuri, între care îmbunătățirea guvernanței și actualizarea cadrului legislativ în domeniul resurselor umane în sănătate la standardele europene și cerințele OMS. 

Mai exact, se are în vedere îmbunătățirea gestionării resurselor umane în sănătate prin reglementare, retenție, evaluarea și dezvoltarea continuă, actualizarea învățământului universitar medical și farmaceutic la cerințele europene prin formarea profesională bazată pe competențe, îmbunătățirea cadrului privind educația medicală continuă și formarea postuniversitară adecvată a personalului medical, crearea și implementarea unui mecanism eficient de planificare și analiză a resursei umane în sănătate și implementarea unui management eficient al resurselor umane în sănătate la nivel instituțional, pentru asigurarea condițiilor adecvate de muncă, instruire și motivare.

Pentru a măsura progresele înregistrate în domeniul resurselor umane în sănătate, documentul propune ca indicatorii de referință să fie cei conturați în cadrul obiectivului pentru dezvoltare durabilă  „Sănătate şi Bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă”, din cadrul agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Astfel, unul dintre principalii indicatori este densitatea lucrătorilor din domeniul sănătății, care măsoară dimensiunea forței de muncă din domeniul sănătății raportată la 100.000 de locuitori.

Aceast indicator se măsoară pe baza densității medicilor, asistenților medicali și moașelor, personalului stomatologic și farmaceutic.

Un alt indicator care va fi urmărit este acoperirea serviciilor de sănătate esențiale, definit ca acoperirea medie a serviciilor esențiale bazată pe intervenții de urmărire (care includ sănătatea reproducerii, a mamei, a nou-născutului și a copilului, boli infecțioase, boli netransmisibile și capacitatea și accesul la servicii) în rândul populației generale și a celor defavorizate.

O măsură disponibilă pentru a urmări progresul în acest sens este Indexul Acoperirii Universale a Sănătății (UHC). Indicele UHC este pe o scară de la 0 la 100, unde 100 este valoarea maximă.

UHC este media geometrică a 14 indicatori care măsoară acoperirea serviciilor esențiale, inclusiv sănătatea reproducerii, a mamei, a nou-născutului și a copilului, bolile infecțioase, bolile netransmisibile și capacitatea și accesul la servicii, în rândul populației generale și a celor defavorizate.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0