Substanța din aer care provoacă AVC, cancere, infarct și boli de inimă. Studiul îngrijorător publicat acum: Pericol și mai mare pentru sănătate în viitor

Substanța din aer - Foto: Freepick @karlyukav @graystudiopro1
Substanța din aer - Foto: Freepick @karlyukav @graystudiopro1

Una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și AVC a fost descoperită. Substanța vinovată de infarct, cancere și boli de inimă.

Rezultatele unui nou studiu publicat ieri în European Heart Journal, o revistă a Societății Europene de Cardiologie (ESC), arată cauza creșterii numărului de spitalizări pentru boli de inimă, infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral (AVC).

Poluarea aerului în aer liber este o problemă majoră de sănătate a mediului care afectează pe toată lumea în țările cu venituri mici, medii și mari.

S-a estimat că poluarea aerului înconjurător, atât în orașe, cât și în zonele rurale, va cauza 4,2 milioane de decese premature pe an la nivel mondial în 2019. Această mortalitate se datorează expunerii la particule fine, care provoacă boli cardiovasculare și respiratorii, precum și cancere.

Infecția cu Campylobacter: cauze, simptome, tratament. Atenție la lapte și carnea crudă. Dorobăț: Se ajunge la ATI

Spitale private sau spitale publice: ce predomină în România. Adrian Wiener, despre privatizare și bugetul unui spital: Banii urmează pacientul. 85% din buget e alocat salariilor

Ce se întâmplă când îți faci suc sau smoothie la blender. Alexandrescu: Sucurile ZERO zahăr sunt o mare păcăleală! O vâlvătaie mare de glicemie. Lucurile nu rămân nepedepsite

OMS estimează că, în 2019, aproximativ 37 % dintre decesele premature cauzate de poluarea aerului exterior s-au datorat bolilor cardiace ischemice și accidentelor vasculare cerebrale, 18 % și 23 % dintre decese s-au datorat bolilor pulmonare obstructive cronice și, respectiv, infecțiilor acute ale căilor respiratorii inferioare, iar 11 % dintre decese s-au datorat cancerului în cadrul tractului respirator.

Persoanele care locuiesc în țările cu venituri mici și medii se confruntă în mod disproporționat cu povara poluării aerului exterior, 89% (din cele 4,2 milioane de decese premature) având loc în aceste zone.

Ei bine, potrivit noului studiu, depășirea limitei de ozon impuse de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este asociată cu o creștere substanțială a internărilor în spital pentru infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral (AVC).

Chiar și nivelurile de ozon sub limita maximă a OMS au fost asociate cu o înrăutățire a stării de sănătate.

"Pe parcursul acestui studiu de trei ani, ozonul a fost responsabil pentru o proporție tot mai mare de internări pentru boli cardiovasculare pe măsură ce timpul a trecut.

Se crede că schimbările climatice, prin crearea unor condiții atmosferice care favorizează formarea ozonului, vor continua să crească concentrațiile în multe părți ale lumii. Rezultatele noastre indică faptul că persoanele în vârstă sunt deosebit de vulnerabile la efectele cardiovasculare negative ale ozonului, ceea ce înseamnă că înrăutățirea poluării cu ozon odată cu schimbările climatice și îmbătrânirea rapidă a populației globale ar putea produce riscuri și mai mari de boli cardiovasculare în viitor", a declarat profesorul Shaowei Wu de la Universitatea Xi'an Jiaotong, China, autorul studiului, potrivit Science Daily.

Ozonul este un gaz și principalul poluant atmosferic din smogul fotochimic. Poluarea cu ozon este diferită de stratul de ozon, care absoarbe cea mai mare parte a radiațiilor ultraviolete ale soarelui. Poluarea cu ozon se formează atunci când alți poluanți reacționează în prezența luminii solare. Acești alți poluanți sunt compușii organici volatili și oxizii de azot care sunt emiși de autovehicule, centrale electrice, cazane industriale, rafinării, uzine chimice și instalații de ardere a biomasei și a combustibililor fosili.

Studii anterioare au sugerat că poluarea cu ozon dăunează inimii și vaselor de sânge, dar există dovezi limitate și neconcludente cu privire la influența sa asupra riscului de boli cardiovasculare.

"Va juca un rol mai dominant ca factor de risc pentru sănătate în viitor". Legătura cu încălzirea globală

 

Acest studiu despre care vorbim a examinat asocierea dintre poluarea ambientală cu ozon și internările în spital pentru boli cardiovasculare. Datele privind internările zilnice în spitale pentru boli cardiovasculare în perioada 2015-2017 în 70 de orașe din China au fost colectate de la cele două principale sisteme naționale de asigurări de sănătate.

În timpul perioadei de studiu, cele două baze de date au acoperit aproximativ 258 de milioane de persoane din cele 70 de orașe, echivalentul a mai mult de 18% din populația Chinei. Tipurile de boli cardiovasculare au inclus boala coronariană, accidentul vascular cerebral (AVC) și insuficiența cardiacă, plus subtipuri precum angina pectorală, infarctul miocardic acut, sindromul coronarian acut, accidentul vascular cerebral ischemic și accidentul vascular cerebral hemoragic.

În timpul perioadei de studiu, în cele 70 de orașe s-au înregistrat 6.444.441 de internări în spital pentru boli cardiovasculare, iar concentrația maximă zilnică medie de ozon pe opt ore a fost de 79,2 μg/m3.

VEZI ȘI: Cele 17 categorii de persoane scutite de CASS. Cine plătește pentru ele. Adrian Wiener: Doar 40% dintre cei dintre asigurați plătesc, deci 39 din 100 de asigurați plătesc

Expunerea la ozonul din mediul ambiant a fost asociată cu o creștere a internărilor în spital pentru toate bolile cardiovasculare studiate, cu excepția accidentului vascular cerebral hemoragic, independent de alți poluanți atmosferici. De exemplu, fiecare creștere cu 10 μg/m3 a concentrației maxime medii de ozon pe opt ore pe două zile a fost asociată cu o creștere de 0,40% a internărilor în spital pentru accident vascular cerebral și de 0,75% pentru infarct miocardic acut.

"Deși aceste creșteri par modeste, trebuie remarcat faptul că nivelurile de ozon pot urca la peste 200 μg/m3 în timpul verii, iar aceste creșteri ale internărilor în spital ar fi amplificate de peste 20 de ori, ajungând la peste 8% pentru accident vascular cerebral și 15% pentru infarct miocardic acut", a spus profesorul Wu.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, riscul excesiv de internare pentru bolile cardiovasculare asociat cu concentrații de ozon la sau peste valoarea recomandată de OMS pentru calitatea aerului (100 μg/m3), în comparație cu nivelurile sub 70 μg/m3.

Nivelurile de ozon sub 70 μg/m3 sunt în cea mai mare parte naturale și nu se datorează activității umane. În comparație cu concentrațiile maxime medii pe două zile pe opt ore sub 70 μg/m3, nivelurile de 100 µg/m3 sau mai mari au fost asociate cu creșteri substanțiale ale internărilor în spital pentru boli cardiovasculare, variind de la 3,38% pentru accident vascular cerebral la 6,52% pentru infarct miocardic acut. Cu toate acestea, concentrațiile mai mici de 70 până la 99 µg/m3 (față de cele sub 70 μg/m3) au fost, de asemenea, asociate cu creșteri ale internărilor în spital, variind de la 2,26% pentru insuficiență cardiacă la 3,21% pentru boli coronariene.

În perioada 2015-2017, 3,42%, 3,74% și 3,02% din spitalizările pentru boli coronariene, insuficiență cardiacă și, respectiv, accident vascular cerebral au fost atribuite poluării cu ozon. Atunci când fiecare an a fost analizat separat, proporțiile au crescut odată cu trecerea timpului. Pentru bolile coronariene, ozonul a fost responsabil pentru 109.400 din cele 3.194.577 de internări pe parcursul a trei ani.

"Acest lucru sugerează că 109.400 de internări pentru boli coronariene ar fi putut fi evitate dacă concentrațiile de ozon ar fi fost de 0 µg/m3. Acest lucru ar putea fi imposibil de realizat, având în vedere prezența ozonului din surse naturale. Cu toate acestea, putem concluziona că un număr considerabil de internări în spital pentru boli cardiovasculare ar putea fi evitate dacă nivelurile ar fi sub 100 μg/m3, cu reduceri suplimentare la concentrații mai mici", a spus profesorul Wu.

Într-un editorial de însoțire, profesorul Thomas Münzel și coautorii au declarat că: "Proiecțiile pentru Europa sugerează că ozonul va juca un rol mai dominant ca factor de risc pentru sănătate în viitor, din cauza schimbărilor climatice, cu o temperatură în creștere și, în consecință, cu o creștere a formării fotochimice a ozonului.

Legătura puternică dintre schimbările climatice și calitatea aerului înseamnă că reducerea emisiilor pe termen lung pentru a combate încălzirea globală va juca un rol esențial în reducerea poluării cu ozon și în îmbunătățirea aerului pe care îl respirăm".

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2023 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0