COVID, efecte suprinzătoare. Ce beneficii a avut asupra creierului. Este uimitor
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
„Europenizarea” României și înțelegerile cu mai multe organizații mondiale au dus la dispariția a mii de paturi din spitalele țării, printre ele fiind sute de la Terapie Intensivă. Paturi...
Intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, și finanțările primite de la instituții internaționale și acordurile semnate cu entități precum Banca Mondială și FMI, au pus țara noastră în postura de a respecta niște reguli impuse de alții, care, în situația de astăzi ar putea să ne coste mai scump decât credeam. Și nu vorbim de bani, ci de vieți omenești.
Pentru sistemul sanitar, spre exemplu, această „europenizare" a dus și la obligația de a implementa reducere numărului de paturi de spital alocate la suta de mii de locuitori! Motivația oficială a fost că reducerea numărului de paturi din spitale ar stimula tratarea mai eficientă a pacientului și reducerea costurilor în sistemul medical, în condițiile în care unele patologii pentru care înainte erai ținut internat, de fapt pot fi tratate în ambulator.
Dar reducerea numărului de paturi nu s-a făcut exclusiv din secțiile ale căror patologii permit tratarea în ambulator, ci a scăzut și numărul de paturi dedicate pacienților în stare foarte gravă, cele de la terapie intensivă mai exact.
Prima tăiere a numărului de paturi a fost făcută în 2010, în iunie, prin Ordonanța de urgență care descentraliza spitalele țării. Dintr-un foc, de la 1 aprilie 2011, au dispărut 9.200 de paturi, iar transferul a 373 de spitale în subordinea administrației locale a dus, de fapt, la închiderea a 67 dintre ele.
Iar tăierile au continuat. Conform datelor oficiale, în 2010 aveam 136.341 de paturi în spitalele țării, dar în 2019 mai rămăsesem cu 119.579. Adică au dispărul 16.765 de paturi. Tăierea numărului de paturi a afectat toate secțiile, inclusiv Terapia Intensivă.
În 2009, conform datelor dintr-un articol publicat în Intensive Care Medicine (link studiu), și care analiza datele OMS, România avea 2.000 de paturi de terapie intensivă (ICU) și 2.574 de paturi de îngrijire intermediară (IMCU), adică un total de 4.574 de paturi de îngrijre critică (tabel critical care).
Asta însemna că aveam 21,4 paturi de îngrijire critică la 100.000 de locuitori, și aveam pe atunci mai multe decât aveau Italia (12,5), Franța (11,6), Elveția (11) sau Anglia (6,6). Ne depășeau în clasament doar Germania, Luxembourg și Austria. (Vezi foto la finalul materialului)
De atunci, însă, numărul a scăzut. Potrivit declarațiilor actualului ministru al Sănătății, în lupta cu noul cronavirus Covid-19, România are acum mai puține paturi. Iar partea proastă e că nici pe acelea nu le va putea folosi pe toate în timpul acestei pandemii. Pentru că sunt și alți bolnavi, nu cu cornavirus, a căror viață va depinde de ele.
„Nu putem păstra paturi doar pentru bolnavii de coronavirus în momentul în care avem atâția bolnavi care suferă de boli grave... Avem aproximativ 4.000 de paturi de terapie intensivă la nivel național, care sunt toate utilizate", recunoștea Victor Costache, ministrul interimar al Sănătății, la Antena 3, pe 11 martie anul curent.
Tabel îngrijire critică: Sursa „The variability of critical care bed numbers in Europe”, Rhodes, A., Ferdinande, P., Flaatten, H. et al. Intensive Care Med 38, 1647–1653 (2012).
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.