Declanșarea pandemiei COVID-9 înseamnă și o luptă contracronometru pentru dezvoltarea unui vaccin care să oprească răspândirea virusului și infectarea populației lumii. În lista OMS erau, la 27 noiembrie, 49...
Conform ultimul draft al Listei de vaccinuri anti COVID-19 publicat de OMS la 27 noiembrie (link direct draft OMS), în acest moment, în întreaga lume sunt 49 de vaccinuri candidate în evaluarea clinică și alte 164 de vaccinuri candidate în evaluarea preclinică. Pentru două dintre ele, aflate în studiile clinice de fază III (ultimele de care este nevoie înainte de aprobare) cel realizat de Pfizer+BioNTech și Moderna, deja companiile în cauză au aplicat pentru aprobare de urgență atât la FDA – organismul american de acreditare a medicamentelor, cât și la EMA – organismul european similar. Luna aceasta, pe 17 decembrie în cazul FDA și pe 29 decembrie, în cazul EMA, vom afla dacă vreunul dintre cele două vaccinuri este aprobat sau nu.
Așa cum spuneam, sunt peste 200 de candidați la vaccinuri COVID în lucru în întreaga lume. Dar pe ce platforme (modele sau tipare) se lucreaza la dezvoltarea acestor vaccinuri și a vaccinurilor în general?
Conform Platformei naționale de informare privind vaccinarea împotriva COVID-19 (link direct platformă), lansată de 1 decembrie în România, în principal aceste vaccinuri, și vaccinurile în general, sunt dezvoltate după 4 mari tipare/modele:
1) Vaccinuri vii-atenuate sau inactivate: vaccinul conține o formă slabită (atenuată) sau inactivată a patogenului care este incapabilă să producă îmbolnăvirea.
2) Vaccinuri bazate pe proteine (vaccinuri subunitare): vaccinul conține proteine ale patogenului țintă sau fragmente din acestea obținute prin diferite procese tehnologice, dar nu și informația genetică necesară producerii lor.
3) Vaccinuri bazate pe vectori virali: vaccinul conține un virus modificat nepatogen (vector) în care sunt introduse fragmente din informația genetică a patogenului țintă. Unii vectori intră în celulele organismului și le furnizează informația necesară pentru a produce singure proteine ale patogenului țintă pentru a declanșa un răspuns imun, iar alții prezintă direct proteinele țintă pe suprafață.
4) Vaccinuri genetice: vaccinurile conțin fragmente de informație genetică de la patogenul țintă care odată ajunse în celulele de la locul administrării le permit acestora să producă singure proteine pentru a declanșa un răspuns imun. Din această categorie fac parte vaccinurile bazate pe ADN și ARN-mesager. De notat că acestea nu presupun modificarea informației genetice a persoanei vaccinate. Fragmentele genetice livrate în vaccin sunt degradate/eliminate la un interval de timp scurt după vaccinare.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
