Declanșarea pandemiei COVID-9 înseamnă și o luptă contracronometru pentru dezvoltarea unui vaccin care să oprească răspândirea virusului și infectarea populației lumii. În lista OMS erau, la 27 noiembrie, 49...
Conform ultimul draft al Listei de vaccinuri anti COVID-19 publicat de OMS la 27 noiembrie (link direct draft OMS), în acest moment, în întreaga lume sunt 49 de vaccinuri candidate în evaluarea clinică și alte 164 de vaccinuri candidate în evaluarea preclinică. Pentru două dintre ele, aflate în studiile clinice de fază III (ultimele de care este nevoie înainte de aprobare) cel realizat de Pfizer+BioNTech și Moderna, deja companiile în cauză au aplicat pentru aprobare de urgență atât la FDA – organismul american de acreditare a medicamentelor, cât și la EMA – organismul european similar. Luna aceasta, pe 17 decembrie în cazul FDA și pe 29 decembrie, în cazul EMA, vom afla dacă vreunul dintre cele două vaccinuri este aprobat sau nu.
Așa cum spuneam, sunt peste 200 de candidați la vaccinuri COVID în lucru în întreaga lume. Dar pe ce platforme (modele sau tipare) se lucreaza la dezvoltarea acestor vaccinuri și a vaccinurilor în general?
Conform Platformei naționale de informare privind vaccinarea împotriva COVID-19 (link direct platformă), lansată de 1 decembrie în România, în principal aceste vaccinuri, și vaccinurile în general, sunt dezvoltate după 4 mari tipare/modele:
1) Vaccinuri vii-atenuate sau inactivate: vaccinul conține o formă slabită (atenuată) sau inactivată a patogenului care este incapabilă să producă îmbolnăvirea.
2) Vaccinuri bazate pe proteine (vaccinuri subunitare): vaccinul conține proteine ale patogenului țintă sau fragmente din acestea obținute prin diferite procese tehnologice, dar nu și informația genetică necesară producerii lor.
3) Vaccinuri bazate pe vectori virali: vaccinul conține un virus modificat nepatogen (vector) în care sunt introduse fragmente din informația genetică a patogenului țintă. Unii vectori intră în celulele organismului și le furnizează informația necesară pentru a produce singure proteine ale patogenului țintă pentru a declanșa un răspuns imun, iar alții prezintă direct proteinele țintă pe suprafață.
4) Vaccinuri genetice: vaccinurile conțin fragmente de informație genetică de la patogenul țintă care odată ajunse în celulele de la locul administrării le permit acestora să producă singure proteine pentru a declanșa un răspuns imun. Din această categorie fac parte vaccinurile bazate pe ADN și ARN-mesager. De notat că acestea nu presupun modificarea informației genetice a persoanei vaccinate. Fragmentele genetice livrate în vaccin sunt degradate/eliminate la un interval de timp scurt după vaccinare.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
