Transmiterea COVID-19: Vremea nu contează, comportamentul uman determină răspândirea

Un nou studiu aduce clarificări legate de rolul vremii în infecția cu COVID-19, arătând că transmiterea coronavirusului nu depinde de temperatură și de umiditate, ci de comportamentul uman și aglomerarea...
La debutul pandemiei de COVID-19, existau mari speranțe că temperaturile fierbinți din vară vor reduce răspândirea coronavirusului. Deși vara nu a adus o ușurare pe scară largă, legătura dintre vreme și COVID-19 continuă să fie un subiect fierbinte.
Legătura dintre vreme și COVID-19 este complicată. Vremea influențează mediul în care coronavirusul poate să supraviețuiască înainte de a infecta o nouă gazdă. Dar influențează și comportamentul uman, care mută virusul de la o gazdă la alta.
Studiul condus de cercetători de la Universitatea Texas din Austin aduc o anumită claritate asupra rolului vremii în infecția cu COVID-19, arătând că temperatura și umiditatea nu joacă un rol semnificativ în răspândirea coronavirusului.
Comportamentul uman contează!
Asta înseamnă că, dacă este cald sau rece afară, transmiterea COVID-19 de la o persoană la alta depinde aproape în totalitate de comportamentul uman.
„Efectul vremii este scăzut și alte caracteristici, cum ar fi mobilitatea, au un impact mai mare decât vremea”, a spus Dev Niyogi, profesor la Școala de Geoștiințe Jackson din UT Austin și Școala de Inginerie Cockrell care a condus cercetarea. „În ceea ce privește importanța relativă, vremea este unul dintre ultimii parametri”.
Cercetarea a fost publicată pe 26 octombrie în Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătate Publică (link direct studiu).
Co-autori sunt Sajad Jamshidi, asistent de cercetare la Universitatea Purdue și Maryam Baniasad, doctorand la Ohio State University.
Studiul a definit vremea ca „temperatura aerului echivalentă”, care combină temperatura și umiditatea într-o singură valoare. Oamenii de știință au analizat modul în care această valoare a urmărit cu coronavirusul s-a răspândit în diferite zone din martie până în iulie 2020, cu scara lor variind de la statele și districtele din SUA, la țări, regiuni și lumea în general.
Vremea contează 3%, călătoriile circa 34%
La scară largă, oamenii de știință au descoperit că vremea nu a avut aproape nicio influență. Când a fost comparată cu alți factori, folosind o valoare statistică ce descompune contribuția relativă a fiecărui factor la un anumit rezultat, importanța relativă a vremii la scară regională a fost mai mică de 3%, fără indicii că un anumit tip de vreme ar fi promovat răspândirea.
În contrast, datele au arătat influența clară a comportamentului uman - și influența supradimensionată a comportamentelor individuale. Călătoriile (în sensul de deplasare) și petrecerea timpului departe de casă au fost primii doi factori care au contribuit la creșterea cazurilor de COVID-19, cu o importanță relativă de aproximativ 34% și respectiv 26%. Următorii doi factori importanți au fost populația și densitatea urbană, cu o importanță relativă de aproximativ 23%, respectiv 13%.
„Nu ar trebui să ne gândim la problema transmiterii ca la ceva condus de vreme și climă”, a spus Jamshidi. „Ar trebui să luăm măsuri de precauție personale, să fim conștienți de factorii din expunerea urbană”, a mai arăptat acesta.
-
-
Patru alimente delicioase care îți protejează creierul13.10.2025, 15:34
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Pandemia COVID-19, la final. OMS: Rămâne printre noi, chiar dacă nu mai reprezintă o urgență
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.