EXCLUSIV Transplant, ficat. Dr. Speranța Iacob: „Nu orice pacient cu ciroză trebuie inclus pe listă" EXCLUSIV

Gastroenterologul Speranța Iacob, reprezentantul României în Boardul European de Transplant, șef de lucrări la UMF „Carol Davila" din București, invitată la emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, de la DC Medical, a vorbit despre cum e ales un ficat pentru transplant.

„S-a bătut multă monedă pe această problemă, s-au făcut destule comentarii, nu toate pozitive, în legătură cu sistemul de alocare a organelor", afirma, la începutul emisiunii, academicianul Irinel Popescu, totodată moderatorul emisiunii și membru al echipei de Transplant de ficat. Emisiunea aceasta face parte dintr-o serie gândită ca o pledoarie pentru transplantul în România.

Potrivit acestuia, procedurile de alocare au fost instituite de Agenția Națională de Transplant de multă vreme, iar întrunirile Consiliului Științific au dus la crearea unor proceduri care existat totdeauna la nivelul Agenției și între cei implicați în activitatea de transplant: „Ar fi foarte bine ca ele să fie promovate, până la urmă, prin ordin de ministru și să fie afișate pe site. (....) E necesar maximum de transparență în această activitate".

Transplant, ficat: problema paracetamolului

Când primul ficat transplantat eșuează din varii motive, se arată în emisiune, echipa de chirurgi cere un al doilea ficat și tot echipa decide asupra alocării organului. O altă situație de urgență e cea în care – cum a fost cazul unei tinere de 24 de ani, intoxicată cu ciuperci și ajunsă în comă la București, în pragul instalării morții cerebrale și a decesului imediat. În acest caz, transplantul se face imediat.

O altă situație în care e nevoie de transplant este cea în care bolnavul suferă de insuficiență hepatică acută. Aceasta, explică dr. Speranța Iacob, are multiple cauze, de la anumite droguri, înghițite în scop suicidal, ciuperci sau infecții virale ca hepatita B sau hepatita Delta (n. r. hepatita D), hepatita E ori boli genetice ca boala Wilson.

„Ingestia voluntară de medicamente, în ultima vreme, constituie și în România, o problemă, mai mică decât în Marea Britanie", afirmă Speranța Iacob. Când spune medicamente se referă la paracetamol în mod special.

Unii pacienți ce înghit paracetamol în doze mari, ca să se sinucidă, își revin dacă ajung rapid la spital și dacă se iau primele măsuri. Pentru alții care nu ajung rapid, singura soluție rămâne transplantul. „Problema cea mai mare în insuficiența hepatică acută - detaliază doctorița Iacob – e momentul în care apare encefalopatia hepatică (n. r. coma hepatică) care, la un moment dat, poate să nu mai fie reversibilă". Atunci se pune problema deciziei când se face transplantul, nu prea repede întrucât există posibilitatea ca ficatul să-și revină, dar nici prea târziu când creierul nu-și mai poate reveni.

Cazurile cronice

În privința cazurilor cronice, decizia transplantului îi revine medicului gastroenterolog care atunci când apare un donator poate să cheme nu doar un pacient, ci doi sau trei dintre care alege unul.

„Nu orice pacient cu ciroză trebuie inclus pe listă, ci numai pacienții cu ciroză hepatică decompensată cu un scor MELD (n. r. de la MELD 15 sau 10-12 dacă pacientul a avut o altă complicație)", afirmă doctorița Iacob.

Potrivit acesteia, alocarea unui organ trebuie să pună în balanță necesitatea acelui pacient – în funcție de scorul MELD pe care-l are - , beneficiul în ce privește maximizarea rezultatului pe termen lung, pre și post-transplant, dar și utilitatea în sensul de a câștiga cât mai mulți ani de viață pentru acel pacient. „Punând în balanță toate aceste lucruri – de obicei se alege pacientul care are, din toate punctele de vedere, beneficiul cel mai mare", afirmă doctorița Speranța Iacob.