Transplantul de UTER și de intestin subțire, pas URIAȘ în România. Dr. Zamfir, anunțul care dă SPERANȚE enorme
Pe 15 aprilie este Ziua Națională a Transplantului, iar medicul Radu Zamfir a vorbit despre planul pentru transplantul de uter și de intestin subțire, în...
15 aprilie este Ziua Națională a Transplantului, iar evenimentul este unul menit să aducă în consțiința publicului faptul că transplantul poate salva vieți.
”Evenimentul “Ziua Națională a Transplantului” reprezintă o conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă şi este organizat în conformitate cu atribuţiile Agenţiei Naţionale de Transplant privind promovarea activităţilor de donare şi transplant organe, ţesuturi şi celule umane, precum şi cu directivele şi recomandările Uniunii Europene.
În fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreuna cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul, având drept scop creşterea numărului de donatori, deci implicit creşterea numărului de pacienţi salvaţi”, potrivit unui comunicat de presă al Agenției Naționale de transplant.
Întrebat ce alte tipuri de transplant vor fi făcute acum în România, față de cele făcute până acum și care ar fi perspectiva în acest sens, ținând cont că se face transplant de mână și de uter, mediul Radu Zamfir a spus că: "există preocupări în acest sens. În cadrul Spitalului Floreasca sunt niște preocupări reluate de a dezvolta un program de transplant de țesuturi composite, iar în cadrul centrului Târgu Mureș sunt preocupări în direcția dezvoltării unui program de transplant de uter.
De asemenea, există preocupări în direcția unui program de transplant de intestin subțire în cadrul Institutului Clinic Fundeni".
Când vor fi posibile aceste proceduri și de ce depinde realizarea lor
"Aceste lucruri sunt realizate și realizabile într-o succesiune logică și anume: instruirea unor oameni și crearea contextului în care să se poată acredita centrul pentru acest tip de activitate", a mai spus medicul Radu Zamfir, în cadrul evenimentului organizat de Ziua Transplantului.
Vezi mai multe în video:
De la ce pacienți se DONEAZĂ. Radu Zamfir, despre "non-heart beating" și LEGEA transplantului
Pe perioada pandemiei s-a observat o scădere a numărului de donatori, datorită realocării resurselor. Treptat, pe măsură ce unitățile de Terapie Intensivă au fost degrevate, numărul acestora a crescut, ”față de 47 de anul trecut până la acest moment sunt 29 de donatori”, potrivit directorului executiv al Agenției Naționale de Transplant, dr. Radu Zamfir.
De altfel, acesta a menționat faptul că în toată perioada de pandemie a existat un centru de transplant solid, specific fiecărui organ în funcțiune.
Mai mult, Radu Zamfir a expus intenția de dezvoltare a unui program de ”non-heart beating donor”, cu două unități pilot, Spitalul Floreasca și Spitalul Sf. Spiridon din Iași, ”acești donatori au nevoie, pentru a fi implementată această procedură, atât de instruirea personalului medical, care va fi primul lucru realizat, cât și anumite modificări legislative care să permită să creeze un context în care să se efectueze aceste prelevări, pentru că, după cum știți există mortalitate pe lista de așteptare și scăderea mortalității este obiectivul nostru principal”, a spus Radu Zamfir, în conferința de presă desfășurată cu ocazia Zilei Naționale a Transplantului.
Întrebat care este categoria pacienților de la care se dorește prelevarea de organe, cu sau fără acordul familiei, dr. Zamfir a făcut câteva precizări.
-
De ce apare, de fapt, intoleranța la gluten? Nu e vina glutenului27.10.2025, 19:58
-
-
-
-
Suplimentul care combate anemia fără efecte digestive neplăcute27.10.2025, 15:42
Finanțarea medicamentelor în România, provocări. Dan Zaharescu (ARPIM): Involuție și dezechilibru
Industria care poate dubla valoarea adăugată în economie. Dan Zaharescu (ARPIM): Sector strategic
Costul nevăzut al cancerelor cauzate de HPV: 44,5 milioane de euro pe an. Prevenția salvează vieți și susține sistemul de sănătate
România, codașa Europei la prevenție: doar 24 euro pe locuitor. Vlad Nerău: În 10 ani, beneficiile depășesc costurile
Cancerul poate fi învins prin prevenție, depistare precoce și terapie inovatoare! Ediția 2025
Pacientul oncologic, prins între boală și birocrație. Concediile medicale, o povară pentru CNAS. Valeria Herdea: Ar trebui să treacă înapoi la Ministerul Muncii
Farmaciile mobile, soluție vitală pentru mediul rural. Alexandru Rafila: Populația se deplasează mai greu
Diferența dintre implantul cohlear și proteza auditivă. Matei Bolog: La început s-a simțit
România, în clasamentul rușinii la cancer: cea mai scăzută supraviețuire, mortalitate de 3 ori mai mare decât Europa. Livia Stan: Undeva se rupe firul...
Pacienții, ținta atacurilor cibernetice. Provocare pentru ministrul Rafila. MSD România investește în cybersecurity cu IT-iști români
"Răspunsurile la tratament sunt spectaculoase. Supraviețuire de peste 10 ani în boala metastatică". Dr. Daniela Zob, despre moleculele care așteaptă aprobarea
"Am introdus educația preconcepțională!". Valeria Herdea: Începe de la vârsta de 10 ani. Este un mare câștig, pentru că în România e rușine să vorbești cu un adolescent
Alexandru Rogobete, anunț despre spitale: Nu au cum să fie sustenabile
Programul de guvernare 2024 - 2028 schimbă asigurările de sănătate. Ce va urma. Tiberiu Maier explică bugetarea multianuală
Manifestul pentru Sănătate, consultări cu specialiștii, noi direcții de acțiune
Alexandru Rogobete: România a pierdut zeci de milioane din fonduri europene, pentru cai verzi pe pereți
Franța, exemplu pentru vaccinare. Cristina Pricop (Sanofi Romania): Îmi doresc ca fiecare părinte să treacă prin experiența mea de azi dimineață. Omul sfințește locul
Testul online care îți spune dacă ai cancer pulmonar. Mii de români l-au făcut deja!
5 boli majore au costat România 10,6 miliarde euro în 2023, adică 3,3% din PIB. Dan Zaharescu (ARPIM) arată cifrele
Asigurările private, salvarea sistemului medical? Theodor Alexandrescu spune unde greșește România: Risipă, abuz sau fraudă între 8% - 40%. Noi suntem la partea superioară
Cea mai mare greșeală care s-a făcut în pandemie. Alexandru Rogobete: Cine are încrerede în noi?
Implanturi auditive: bugetul s-a dublat, spitalele nu operează. Roxana Radu: Nu le pun! Nu avem capacitatea operatorie utilizată la maxim
Cât ne costă propria sănătate. Dr. Adrian Pană: Este disproporționat de mare comparativ media din UE
Cât ne costă propria sănătate. Câți bani scoatem din buzunar chiar dacă avem asigurări de sănătate.
