Trăsăturile de personalitate sunt asociate cu declinul cognitiv. Cum pot influența trăirilor noastre declanșarea bolii Alzheimer.
Trăsăturile de personalitate sunt asociate cu riscul de declin cognitiv la adulții mai în vârstă. Studiul a constatat că neuroticismul ridicat și conștiinciozitatea scăzută sunt asociate cu un impact negativ asupra sănătății cognitive.
Creșterea conștiinciozității poate fi o strategie potențială pentru a promova îmbătrânirea cognitivă sănătoasă.
Trăsăturile de personalitate sunt caracteristicile interne consecvente care pot prezice și explică cine suntem și de ce facem ceea ce facem în anumite situații. Ele constau în sentimentele, atitudinile, obiceiurile și comportamentele pe care le afișează o persoană.
Vezi și: Boabele de muștar, beneficii pentru sănătate. Cum să le consumi
"Big Five" sunt factori care reprezintă personalitatea. Acestea includ:
- nevroticism - fiind anxios și îngrijorat
- conștiinciozitate - disciplinarea și organizarea
- extraversiune - fiind prietenos
- agreabilitate - fiind de ajutor și iertător
- deschidere - a fi curios și perceptiv
Trăsăturile noastre de personalitate ne pot influența bunăstarea fizică și mentală prin modele de gânduri și comportamente utile sau nefolositoare. Studiile au arătat că trăsăturile de personalitate ne pot afecta funcționarea cognitivă pe măsură ce îmbătrânim.
Dr. David A. Merrill, un psihiatru adult și geriatric, a explicat pentru Medical News Today că stresul persistent ar putea duce la niveluri ridicate de cortizol. Nivelurile ridicate de cortizol determina contracţia creierului mai rapidă, asociată cu riscul de Alzheimer, arată Medical News Today.
Cercetătorii au folosit date de la 1954 de adulți în vârstă înscriși în Rush Memory and Aging Project. Participanții au primit evaluări anuale până la deces. Determinarea stării cognitive a avut loc în 3 etape. Primul pas a măsurat nivelul de afectare pe baza rezultatelor unei baterii de 19 teste cognitive în 5 domenii, inclusiv:
memorie episodică: experiențe anterioare cu informații despre când, unde și ce s-a întâmplat
memoria semantică: fapte semnificative și conceptuale despre lume
memorie de lucru: păstrarea unei cantități mici de informații de utilizat în planificare, raționament, înțelegere și rezolvarea problemelor
viteza perceptuală: viteza de comparare sau de a găsi figuri sau simboluri sau de identificare a modelelor
capacitatea visuospațială: identificarea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor vizuale ale obiectelor din spaţiu
În a doua etapă, un neuropsiholog a efectuat o evaluare orbită a gradului de afectare și a datelor clinice. În cele din urmă, un practician cu experiență a examinat participanții care au îndeplinit personal criteriile de afectare cognitivă pentru a confirma evaluarea.
Cercetătorii au folosit o evaluare a personalității numită Neo-Five Factor Inventory pentru a obține punctaj pentru conștiinciozitate, extraversiune și nevroticism. Scoruri mai mari au indicat niveluri mai ridicate ale acestor trăsături.
Studiul s-a adaptat, de asemenea, la factorii critici pentru dezvoltarea tulburărilor cognitive. Cercetătorii au folosit un instrument analitic numit modelare multistatală de supraviețuire pentru a determina efectul conștiinciosității, extraversiunii și neuroticismului asupra tranziției prin patru etape (nicio afectare cognitivă, tulburări cognitive ușoare, demență și moarte).
Participanții cu conștiinciozitate mai mare au avut un risc scăzut de 22% de a progresa de la nicio afectare cognitivă la tulburări cognitive ușoare. În schimb, participanții cu nevroticism mai mare au avut un risc crescut de 12% de tranziție de la nicio afectare cognitivă la tulburări cognitive ușoare.
Participanții cu extraversiune mai mare au avut:
- 12% probabilitate crescută de îmbunătățire de la tulburări cognitive ușoare la nicio afectare cognitivă
- 17% a scăzut probabilitatea de a trece de la demență la tulburări cognitive ușoare
- 12% risc crescut de a progresa de la demență la deces.
Vezi și: Laptele matern, contaminat cu microplastic. Medic: Face expunerea umană inevitabilă
Dr. Tomiko Yoneda, coautor al studiului, fost doctorand la Universitatea din Victoria și actual cercetător postdoctoral la Universitatea Northwestern, a vorbit despre studiu.
"Am constatat că persoanele cu grad conștiinciozitate și nivel scăzut în neuroticism pot trăi atâta timp cât alte persoane, dar vor avea mai mulți ani fără tulburări cognitive".
Ea a explicat că pentru o persoană de 80 de ani cu un nivel ridicat de conștiinciozitate, acest lucru s-a tradus într-un câștig de încă 2 ani fără tulburări cognitive
Când este bine să faci duș? Dimineața sau seara și ce importanță are, de fapt, momentul zilei la care te speli.
Adevărul șocant despre barbă: este mai murdară decât o toaletă publică? Uite ce au descoperit cercetătorii!
De ce îți sare oja de pe unghii? Ce să faci pentru a oja să reziste mai mult timp.
Ce ar trebui să știți despre deodorantul "pentru tot corpul", conform experților. Este o soluție necesară sau o tendință de marketing?
Vrei să trăiești cu 10 ani mai mult? Iată secretul pe care puțini îl cunosc!
Cum alegi culoarea ojei care să îți facă mâinile să arate mai tinere. Culoarea care nu te avantajează deloc.
Ce trebuie să știi dacă te dai cu parfum. Lucrul grav care se poate întâmpla.
Părul este una dintre cele mai expresive trăsături ale noastre – ne definește stilul, personalitatea și starea de spirit.
