Tromboflebita este o inflamație a venelor care apare în legătură cu unul sau mai multe cheaguri de sânge. De cele mai multe ori se întâmplă la nivelul picioarelor, însă pot afecta orice venă din corp.
Cheagurile de sânge pot interfera cu circulația normală a sângelui în corp și sunt considerate periculoase. Ele pot apărea în venele de la suprafața pielii, dar și adânc, în straturile musculare.
Tromboflebita, cauze și factori de risc
Tromboflebita poate apăra din mai multe motive diferite, astfel:
- leziune a peretelui venos
- tulburare de coagulare sanguină
- imobilizarea pentru o perioadă mai lungă de timp, călătorii lungi, spitalizare sau imobilizarea unui membru, ca urmare a unei fracturi.
Printre factorii care cresc riscul de apariție a tromboflebitei se află:
- vârsta peste 60 de ani
- obezitatea
- fumatul
- inactivitatea prelungită
- venele varicoase
- sarcina sau perioada post-partum
- utilizarea contraceptivelor șau a terapiei de substituție hormonală
- istoric familial
- cancerul
antecedentele de atac vascular cerebral, notează Mayo Clinic.
Tromboflebita, tipuri
În funcție de localizarea cheagurilor de sânge, există mai multe tipuri de tromboflebită:
- superficială, la nivelul unei vene aflate la suprafața pielii, cel mai adesea la nivelul picioarelor. Rar produce complicații și este tratată simptomatic.
- profundă, se formează la nivelul venelor profunde ale piciorului și este asociată cu un risc mai mare de apariție a complicațiilor, printre care embolia pulmonară sau atacul vascular cerebral
- migratorie reprezintă repetarea episoadelor de tromboflebită superficială în zone diferite ale corpului și cel mai adesea apare ca urmare a unei tulburări de coagulare.
Tromboflebita, simptome
Simptomele tromboflebitei depind parțial de tipul de tromboflebită pe care îl aveți.
Puteți avea următoarele simptome în apropierea zonei afectate dacă aveți oricare dintre cele două tipuri de tromboflebită:
- durere
- căldură
- sensibilitate
- umflătură
- roșeață.
Tromboflebita superficială determină uneori ca vena afectată să devină vizibil umflată și roșie, arată Healthline.
Tromboflebita, diagnostic
Diagnosticarea tromboflebitei se face în urma istoricului medical și al simptomelor, precum și a unei examinări fizice.
Pentru a determina tipul tromboflebitei, furnizorul de servicii medicale poate alege unul dintre aceste teste:
- ultrasunete, ecografia Dopller ajută la confirmarea diagnosticului și la a face distincția între tromboza venoasă superficială și cea profundă
- teste de sânge. Aproape toate persoanele care au un cheag de sânge au un nivel ridicat al unei substanțe naturale care dizolvă cheagurile, D-dimer.
Însă, trebuie reținut că nivelurile de D-dimer pot fi ridicate și în alte afecțiuni, astfel că test pentru D-dimer nu este concludent, dar poate indica necesitatea altor teste suplimentare.
Tromboflebita, tratament
În cazul în care s-a confirmat diagnosticul de tromboflebită, tratamentul poate varia în funcție de tipul de tromboflebită.
Astfel, în cazul formei superficiale a tromboflebitei este posibil ca medicul să indice câteva recomandări ușoare pe care puteți să le urmați acasă:
- aplicarea de căldură pe locul afectat
- purtarea de ciorapi de susținere
- menținerea membrului în poziție ridicată
- utilizarea de medicamente antiinflamatoare
- administrarea de antibiotice
În cazurile de tromboflebită profundă, tratamentul va cuprinde și o serie de medicamente, precum:
- anticoagulante
- trombolitice.
În unele situații se poate recurge la intervenții chirurgicale de mai mică saumai mare amploare pentru tratarea patologiei legate de tromboflebită:
- implantarea unui filtru pentru vena cavă
- intervenția chirurgicală asupra venelor varicoase.
Vezi și: Ce fel de apă să bei: plată sau minerală. Mihaela Bilic: Hidratează la fel, balonează diferit
Tromboflebita, prevenție
Având în vedere că parte dintre factorii care pot duce la apariția tromboflebitei țin de stilul de viață, medicii recomandă să evitați sedentarismul și să aveți o dietă care să vă ajute să reduceți riscul de obezitate.
De asemenea, în cazul în care trebuie să călătoriți o perioadă mai lungă de timp, indiferent de mijlocul de transport, este recomandat ca la anumite intervale să vă ridicați de pe scaun să să faceți câțiva pași.
Același lucru este valabil și în cazul persoanelor care lucrează la birou, iar timpul de stat pe scaun poate ajunge la ore bune. Astfel, la fiecare 30-60 de minute luați o pauză de cel puțin 5 minute și plimbați-vă.
În ceea ce privește dieta, există o serie de condimente cu acțiune anticoagulantă, precum ghimbirul, turmericul sau piperul.
De asemenea, alimentele bogate în vitamina E, măslinele, porumbul, uleiul de soia, spanacul, roșiile, mango, broccoli, sunt considerate anticoagulante naturale.
Acizii grași Omega 3 sunt recunoscuți pentru faptul că reduc colesterolul și tensiunea arterială, precum și nivelul trigliceridelor și inflamațiile cronice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
