Lipsa mirosului, efect al long-COVID. În cât timp și cum îți poți recăpăta simțurile
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Medicul și europarlamentarul Tudor Ciuhodaru făcut public, din nou, un mesaj în care spune că e nevoie de un altă strategie anticoronavirus. el explică și ce trebuie făcut pentru o mai bună gestionare a...
Medicul și europarlamentarul Tudor Ciuhodaru a făcut din nou public un mesaj în care avertizează că e nevoie de o nouă strategie anticoronavirus. El face apel la autorități să ia trei măsuri clare, printre care testarea extinsă, despre care vorbește d ela începutul pandemiei.
Iată ce a scris el:
„E nevoie urgent de o nouă strategie anticoronavirus. Am fost primul care a susținut acest lucru de la începutul acestei pandemii. Ce bine ar fi fost să mă asculte de atunci. Acum vedem doar rezultatele unei gestionări eșuate pe toate palierele. Politica e una, știința e alta… E chiar așa de greu să aplici măsurile din restul Europei?!
Planul B pe care îl tot propun de atâtea luni și nu aude nimeni e singura opțiune sănătoasă pentru controlul acestei pandemii (pe care l-au aplicat toate țările civilizate care au avut succes). Vreau 3 măsuri clare:
1. Testare extinsă (inclusiv contacți/expuși/periodică a celor asimptomatici).
2. Izolarea (! voluntară) dublată de măsuri de control.
3. Redeschiderea urgentă a spitalelor (sunt 2 milioane de pacienți cronici ce au nevoie urgent de investigații, reevaluare, tratament!). Bolnavi umiliți, cozi pentru rețete și tratamente.
Vedem și haosul total privind aceste raportări. Valorile indicate azi, asociate lipsei de transparență, ne indică mai mult preocuparea majoră a autorităților pentru reinstalarea de măsuri milițienești și lipsa unei strategii concrete privind controlul științific al acestei pandemii decât o preocupare reală pentru sănătatea populației.
Pe 22 aprilie au fost 288 de pacienți internați la ATI la 4805 teste făcute. Atunci nimic nu era putred în gestionarea acestei pandemii, erau și paturi și totul era roz?!
În continuare:
1. Testăm puțin și prost. Valorile utile ar trebui să depășească 0,1% din populație în fiecare zi (minim 20.000). Asimptomaticii sunt excluși de la testare, testarea extinsă e blocată.
2. Testăm doar în zone vulnerabile cu risc epidemiologic crescut (spitale, cămine pentru vârstnici, persoane instituționalizate, copii cu dizabilități) unde numărul de cazuri e mult mai mare decât în populația generală.
3. Nu ni se spune numărul de persoane testate, ci doar numărul de teste. Cazul pacientei cu 16 teste internate 2 luni la Iași e doar un exemplu.
4. Nu ni se spune data recoltării, ci doar data confirmării. Testele pot fi recoltate vineri și raportate marți (sau în orice altă zi le convine autorităților). La unii rezultatele au venit chiar și după multe zile de la deces.
5. Evaluările ar trebui făcute pe intervale mai mari pentru a avea o posibilitate de comparație.
Rețineți:
1. Puteam ști exact ce resurse medicale trebuie alocate dar și momentul relaxării, o relaxare corectă bazată pe știință, dar din nefericire pentru noi toți –acel plan B pe care tot îl propun de vreo 3 luni și nu aude nimeni- de testare extinsă a celor suspecți/expuși/ asimptomatici (inclusiv testele serologice) încă nu se aplică.
2. Mai puțin de 1% din populație a beneficiat de testare (pe unde sunt cele 2 milioane de teste de la UNIFARM?).
3. Nu numai că majoritatea reacțiilor au fost tardive și mai mult pompieristice decât științifice dar nici acum nu vedem semne de trezire în ceea ce privește prevenirea unor astfel de situații. Adică testarea largă a populației (inclusiv cu teste serologice).
4. Cât timp refuză planul B –testează cât vor ei, ce vor ei, se infectează cât vor ei, raportează ce vor ei doar pentru a-și acoperi măsurile aberante (inclusiv restricționarea accesului la sănătate).
Deși toti recurg la testări extinse pentru a opri răspândirea virusului doar la noi acest mijloc de prevenție nu pare a fi necesar. O testare extinsă dublată de izolare ar duce la întreruperea tuturor lanțurilor epidemiologice.
E chiar așa de greu să aplici măsurile din restul Europei?!”
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Long COVID afectează majoritatea persoanelor care au fost infectate cu coronavirus. Dar în cât timp trec simptomele.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.