Cercetările recente sugerează că tusea cronică ar putea fi moștenită, oferind o nouă perspectivă asupra înțelegerii acestei probleme de sănătate.
Pentru mulți oameni, tusea cronică este mai mult decât un simplu inconvenient. Este o problemă de sănătate persistentă care poate dura luni sau chiar ani și care afectează aproximativ 1 din 10 persoane.
Deoarece tusea cronică are atât de multe cauze potențiale - de la alergii la afecțiuni pulmonare - este dificil de diagnosticat și tratat. Cu toate acestea, cercetările recente au scos la iveală un factor surprinzător care poate fi responsabil pentru unele cazuri de tuse cronică: genetica.
Un studiu revoluționar condus de medicul Össur Ingi Emilsson de la Universitatea Uppsala a descoperit că tusea cronică ar putea fi transmisă de la părinți la copiii lor. În cadrul studiului, cercetătorii au analizat date de la peste 15 000 de persoane din nordul Europei.
Aceștia au descoperit că, atunci când un părinte are o tuse cronică neproductivă (o tuse uscată care nu produce mucus), copilul său este semnificativ mai predispus să dezvolte aceeași afecțiune.
De fapt, studiul a arătat că, în cazul în care un părinte are o tuse cronică uscată, riscul copilului său de a dezvolta același tip de tuse crește cu peste 50%. Această legătură genetică ar putea oferi informații esențiale cu privire la motivele apariției tusei cronice și la modul în care acestea ar putea fi mai bine gestionate în viitor.
În mod interesant, tipul de tuse pare să joace un rol crucial. S-a constatat că părinții transmit adesea același tip de tuse copiilor lor, fie că este vorba de o tuse uscată sau de o tuse productivă (o tuse care produce mucus sau flegmă). Acest lucru sugerează că nu numai tusea cronică este potențial ereditară, dar și forma sa specifică ar putea fi influențată genetic.
Studiul a luat în considerare și alți factori care ar putea contribui la o tuse persistentă, cum ar fi fumatul și astmul, iar legătura dintre tusea părinților și cea a copiilor a rămas semnificativă. Cu toate acestea, în cazurile de tuse productivă, fumatul a jucat un rol mai important în prevalența afecțiunii, complicând legătura genetică.
Tusea cronică este adesea legată de o afecțiune cunoscută sub numele de sindrom de hipersensibilitate la tuse, în care reflexul de tuse al organismului devine excesiv de sensibil. Cauzele exacte ale acestui sindrom nu sunt bine înțelese, dar se crede că ar putea fi implicată o combinație de factori genetici și de mediu.
Cercetările efectuate de Emilsson și echipa sa evidențiază faptul că, în timp ce factorii de mediu precum fumatul influențează cu siguranță apariția tusei, genetica poate juca, de asemenea, un rol mai important decât se credea anterior. Descoperirile lor sugerează că tusea cronică poate fi influențată de variante genetice specifice, ceea ce ar putea duce într-o zi la tratamente mai bine direcționate.
Foto: Freepik @alexandrumusuc
Tusea cronică nu este doar o neplăcere medicală - poate afecta grav calitatea vieții unei persoane. Multe persoane cu tuse persistentă raportează dificultăți în viața lor de zi cu zi, de la disconfort constant la probleme de somn. În unele cazuri, tusea cronică poate duce chiar la complicații de sănătate mai grave, cum ar fi pierderea vocii sau întinderea mușchilor din piept.
Potrivit studiului, multe persoane cu tuse cronică ajung să își ia mai mult timp liber de la serviciu în comparație cu cele care nu suferă de această afecțiune. Într-un alt studiu realizat în Suedia, cercetătorii au constatat că doar 1-2% dintre persoane au solicitat efectiv ajutor pentru tusea lor, în ciuda faptului că aproximativ 10% sunt afectate.
Acest lucru s-ar putea datora lipsei tratamentelor eficiente sau concepției greșite că o tuse persistentă nu este suficient de gravă pentru a justifica atenția medicală.
Un alt aspect interesant al cercetării a fost diferența în modul în care tusea cronică afectează bărbații și femeile. Constatările sugerează că femeile sunt mai predispuse să solicite ajutor medical pentru tusea lor și sunt mai frecvent afectate de această afecțiune în general. În studiul din Suedia, majoritatea persoanelor care au solicitat tratament pentru tuse cronică erau femei cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani.
Nu este pe deplin clar de ce femeile sunt mai afectate de tuse cronică decât bărbații, dar unii cercetători cred că diferențele hormonale, funcția pulmonară sau răspunsurile imunitare ar putea fi factori contributivi. Vor fi necesare studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin această disparitate de gen.
Deși această nouă cercetare a scos la iveală o potențială legătură genetică cu tusea cronică, mai sunt încă multe de învățat. Cercetătorii își îndreaptă acum atenția către identificarea variantelor genetice specifice care ar putea fi responsabile de tusea cronică. Prin identificarea exactă a acestor gene, oamenii de știință speră să dezvolte tratamente mai eficiente care să vizeze cauza principală a afecțiunii, mai degrabă decât doar gestionarea simptomelor acesteia.
Între timp, această cercetare reamintește că tusea cronică este o afecțiune complexă influențată de o serie de factori. Fie că este cauzată de o predispoziție genetică, de factori de mediu precum fumatul sau de afecțiuni subiacente, tusea cronică poate fi o problemă gravă pentru multe persoane.
Descoperirea unei potențiale legături genetice în tusea cronică reprezintă un pas înainte interesant în înțelegerea acestei afecțiuni dificile. Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste descoperiri și a explora mecanismele genetice care stau la baza acestora, aceasta deschide ușa către noi opțiuni de tratament în viitor. Dacă dumneavoastră sau cineva din familia dumneavoastră s-a confruntat cu o tuse persistentă, această cercetare oferă speranța că soluții mai bune ar putea fi la orizont.
Această substanță prezentă în sol, imposibil de evitat, poate duce la cancer pulmonar, alături de fumat.
Hipotermia reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătate, iar prevenirea și conștientizarea riscurilor sunt vitale.
Acesta este un semn care nu trebuie ignorat, deoarece poate semnala cancerul, o afecțiune care ucide anual zeci de mii de oameni.
Asta s-a descoperit în plămânii nefumătorilor, iar medicii sunt îngrijorați și lansează un semnal de alarmă.
Cum îți dai seama dacă ai astm. Află care este procedura minim invazivă pentru tratarea astmului sever.
Această boală a cauzat cele mai multe decese provocate de boli infecțioase în anul 2023.
Durerea de braț poate fi semn al unui cancer devastator, greu de diagnosticat. Prognosticul privind șansele de supraviețuire este redus.
Cercetătorii au descoperit că drojdia Saccharomyces cerevisiae UFMG A-905, utilizată în pâinea fermentată, poate reduce simptomele astmului.
Acest tratament crește șansele de supraviețuire ale pacienților oncologici. Anihilează tumorile.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Tratamentul pentru cancerul pulmonar cu celule mici a fost aprobat de FDA. Are efecte în cazul bolii care a progresat după chimioterapie.
