Criminal la 9 ani. Un băiat conceput în urma unui viol, comportament de o violență extremă

Un băiat de 9 ani a fost adus de mama sa la departamentul de urgență ca urmare a unor acțiuni de suicid și o tentativă de crimă, acte de o violență extremă pe care le-a manifestat la școală, în...
Băiatul a încercat să se ardă cu un radiator, să își înfigă un creion în mână, a atacat un profesor, a aruncat un scaun într-un copil fără niciun motiv.
Băiatul a fost conceput în timpul unui viol pe care tatăl său l-a comis asupra mamei. S-a născut cu cordonul ombilical în jurul gâtului, având suferințe grave la naștere și un scor Apgar de 6. În plus, a fost diagnosticat cu despicătură de văl palatin, exces de bilirubină serică, infecție difterică.
Violență în familie
Ambii părinți au un istoric de dependență de droguri. Mama sa a fost abandonată și a crescut în diferite case, suferind tulburări mintale încă din copilărie și urmând mai multe tratament antipsihotice. Tatăl său, o persoană violentă și abuzivă, nu s-a implicat niciodată în familie.
Băiatul a avut numeroase manifestări violente pe parcursul copilăriei: la 5 ani a încercat să dea foc unui copac, la 7 ani a încercat să sufoce o pisică și a aprins un foc în dormitrul său. Proprietarul unui magazin din apropierea casei a observat că băiatul sustrăgea frecvent lucruri fără să le plătească. Bătăile cu alți copii din familie sau din cartier erau la ordinea zilei.
După episodul violent de la școală, băiatul a fost internat la un serviciu psihiatric pentru copii.
Examinările nu au arătat nimic neobișnuit
La examinarea fizică, băiatul a înregistrat parametri normali, în afara statusului subponderal și a stării de neliniște, ca și cum ar fi răspuns permanent la stimuli care nu erau prezenți.
Activitatea cardiacă, pulsul, digestia, activitatea cerebrală, reflexele erau normale. Nu a fost observată nici o limfadenopatie. Pielea lui era intactă, fără leziuni. Constatările electroencefalografice au fost normale. Intelectul său era mediu pentru vârsta lui.
Audiogramele au dezvăluit o pierdere ușoară a auzului la urechea stângă, la dreapta fiind auz normal.
Din punct de vedere al emoțiilor, băiatul manifesta o stare de calm, în ciuda comportamentului său serios distructiv. Uneori gândurile îi păreau deconectate. El și-a exprimat gândurile și planurile de a se răni pe sine și pe cei din jur. Memoria lui despre amintiri imediate, recente și îndepărtate era bună.
Halucinații înfricoșătoare
În timpul examinării, el a raportat că, doar la urechea dreaptă, a auzit „diavoli” în afara capului, atât în timpul zilei, cât și noaptea; i-au ordonat să se sinucidă sărind de pe acoperișul unei clădiri. El a spus că l-a văzut pe Jason Voorhees, un personaj înfricoșător dintr-un film de groază, precum și gandaci care s-au transformat în draci roșii. El a avut o viziune a iadului: un infern înconjurat de gândaci. Aceste halucinații și iluzii au început pentru prima dată în ultimele zile înaintea internării în spital.
Medicii l-au diagnosticat cu o psihoză reactivă.
Diagnostic corect și tratament potrivit
După câteva zile de spitalizare și tratament cu 5 mg melindonă, un medicament blocant al receptorilor dopaminergici, halucinațiile auditive și vizuale și gândurile de sinucidere și de ucidere a altora au scăzut. Acest lucru confirmă diagnosticarea unei psihoze reactive scurte pentru acest copil. Dacă aceste simptome și semne persistau mai mult, atunci diagnosticul de schizofrenie ar fi fost mai probabil.
Simptomele acestui pacient reprezintă o manifestare a tulburărilor nervoase și mentale cauzate de traumele din perioada prenatală, perinatală și postnatală. Copilul a fost conceput printr-un viol. În timpul sarcinii, mama sa a folosit o gamă de medicamente cu risc pentru sănătatea fătului.
Sistemul său nervos a suferit multiple traumatisme fizice în perioada prenatală, la naștere și în copilărie, care au dus la apariția halucinațiilor auditive unilaterale și a altor simptome de psihoză.
Din fericire, medicii l-au diagnosticat și tratat corect, iar starea lui s-a ameliorat.
Spitalizarea, absolut necesară
Medicii spun că intențiile sau gesturile de suicid și de crimă ale copiilor, adolescenților și adulților trebuie luate în serios, iar persoanele din anturajul acestora trebuie să facă tot posibilul pentru a-i aduce într-un serviciu de psihiatrie.
Se observă o creștere dramatică a comportamentului auto-distructiv la adolescenți și tineri adulți. Din păcate, mulți copii au tentative de sinucidere, iar unii chiar duc actul până la capăt. Toate amenințările de sinucidere sau amenințările față de alții trebuie luate în serios. Spitalizarea psihiatrică involuntară este indicată pentru amenințările suicidare acute la copii și adolescenți, concluzionează articolul din Medscape.
-
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv15.10.2025, 15:47
-
-
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții15.10.2025, 12:25
-
CNAS anunță înlocuirea platformei PIAS cu un sistem modern și sigur15.10.2025, 10:08
-
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.