Varianta Omicron: aduce noi restricții, sau începutul sfârșitului pandemiei?

Oamenii de știință sunt optimiști, dar încă prudenți, privind varianta Omicron, despre care spun că poate fi un semn că virusul își pierde puterea, în ciuda numărului mare de...
Oamenii de știință sunt optimiști, dar încă prudenți în legătură cu că varianta Omicron, care, spun ei, ar putea fi un semn că virusul își pierde puterea, în ciuda numărului mare de cazuri, relatează The Guardian.
Lumea se confruntă cu un nou sezon festiv lovit de o explozie de cazuri de COVID-19. Anul trecut, Crăciunul și Anul Nou au fost afectate de apariția variantei Alpha. De data aceasta, varianta Omicron este cea care provoacă un număr mare de infectări. Peste tot în lume sunt impuse noi restricții, iar sistemele de sănătate se tem că vor fi copleșite.
Unii oameni se tem că așa va fi de acum încolo Crăciunul și că restricțiile și izolarea ar putea deveni noul normal. Este o perspectivă descurajatoare. Dar este ea realistă? Sunt și voci care spun că ne îndreptăm spre începutul sfîrșitului pentru această pandemie, notează Digi 24.
În țări cu rată ridicată de vaccinare, ca Marea Britanie, numărul noilor infectări a atins niveluri record, dar spitalizările și decesele cauzate de COVID-19 rămân foarte scăzute. Cele mai recente studii sugerează că noua variantă pare să declanșeze mai puține cazuri de boală severă decât predecesorii săi virali.
Vești bune, dar prudență
Oamenii de știință au tratat în general aceste studii ca pe o veste bună, dar au recomandat și prudență.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât cele mai multe dintre cazurile noi au fost detectate la tineri, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să avertizeze că, dacă Omicron începe să afecteze în număr mai mare persoanele mai în vârstă, mai vulnerabile, spitalizările ar putea să crească din nou. Pe de altă parte, un număr mare de persoane – în special vârstnici – au făcut vaccinuri anti-COVID și doze booster, ceea ce le asigură o protecție considerabilă împotriva Omicron. Rămâne de văzut cum acești factori vor afecta cifrele. În prezent, există prea puține date pentru a putea spune cu siguranță cum vor sta lucrurile, dar este nevoie de decizii pentru protejarea sănătății publice, spune profesorul Mark Woolhouse de la Universitatea Edinburgh, specialist în boli infecțioase.
Mulți oameni de știință cred că dovezile de până acum sugerează că e probabil ca virusul să-și piardă capacitatea de a provoca forme severe de boală.
Indiciile studiilor, în aceeași direcție
Studiile recente din Scoția, Anglia și Africa de Sud arată toate în această direcție.
„Sentimentul meu este că această variantă este primul pas într-un proces prin care virusul se adaptează la populația umană, pentru a produce mai multe simptome benigne”, spune dr. Julian Tang, profesor de științe respiratorii la Universitatea Leicester.
„Într-un fel, este în avantajul virusului dacă îi afectează pe oameni în așa fel încât să nu se îmbolnăvească prea mult – pentru că atunci se pot plimba și se pot întâlni în societate și răspândesc virusul și mai mult”, explică el.
Unii oficiali din domeniul sănătății au prezis că COVID-19 ar putea ajunge să se comporte ca gripa, care necesită un nou vaccin pentru a face față noilor tulpini care apar în fiecare an. Cu toate acestea, profesorul Martin Hibberd, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, spune că coronavirusurile – inclusiv cele care provoacă răcelile obișnuite – nu se comportă astfel.
„Nu apar tulpini noi în fiecare an. Motivul pentru care răcim iarna este că imunitatea noastră la coronavirus nu durează foarte mult. Și acest virus pare să fie mai asemănător cu cele care provoacă răceli comune. Cu alte cuvinte, s-ar putea să mai avem nevoie să ne gândim dacă administrăm vaccinuri pentru a ne proteja împotriva COVID-19 în fiecare an, deoarece imunitatea va scădea mereu”, spune el.
-
-
Statinele, efect major asupra creierului21.10.2025, 18:01
-
Ucigașul invizibil din casele noastre21.10.2025, 15:48
-
-
Pierderea dinților ar putea fi un semnal mortal, arată un studiu21.10.2025, 13:27
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Cât de agresivă este EG.5, noua tulpină COVID-19. Ar trebui să ne mai temem de COVID? Carmen Dorobăț: Pandemia nu se oprește de azi, pe mâine, în 24h. Să ne așteptăm la noi variante
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Pandemia COVID-19, la final. OMS: Rămâne printre noi, chiar dacă nu mai reprezintă o urgență
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Terapiile miraculoase pentru long-COVID, un pericol costisitor pentru pacienți. Medic: Sunt expuși riscului de a fi păcăliți
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Ce s-a aflat despre antiviralele folosite pentru tratarea COVID-19. Cât de eficiente sunt remdesivir, molnupiravir și ritonavir. Cât de rapid trebuie administrate pentru a avea efect
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
COVID, efecte suprinzătoare. Ce beneficii a avut asupra creierului. Este uimitor
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.