EXCLUSIV Vlad Ciurea, despre impactul pe care îl are schimbarea orei: Este scânteia care pornește creierul. E ca o locomotivă
Acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea ne-a vorbit despre impactul pe care îl are asupra creierului trecerea la ora de vară. Ce înseamnă, de fapt, o oră de somn...
Ora de vară. Sâmbătă 30 martie, România trece la ora de vară. Ce impact are acest lucru asupra creierului și a funcționării întregului organism. Dormim cu o oră mai puțin, iar acest lucru va avea efecte asupra noastră. Despre toate acestea ne-a vorbit acad. prof. univ. dr. Vlad Alexandru Ciurea, medic neurochirurg, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Ora de vară. Ce se întâmplă cu ritmul circadian
Efectul trecerii la ora de vară poate afecta creierul și organismul în general în diferite moduri, iar aceste efecte pot varia de la persoană la persoană.
"În creierul uman există un număr de lucruri cu totul deosebit care ne conduc activitatea noastră zilnică, a familiei noastre. Unul din misterele creierului uman se referă la ritmul biologic care alternează între somn și veghe, adică activitatea de odihnă și activitatea de lucru. Este un ceas biologic. Face parte din misterele creierului pentru care s-a luat și premiul Nobel. În medicină este denumit ritmul circadian.
Fie că vrem, fie că nu vrem, trebuie să ne ne adaptăm la acest ritm care este vital pentru organism. Acest ritm circadian se compune dintr-o trezire de dimineață, dintr-o activitate cerebrală mai intensă în orele de dimineață, o ușoară relaxare spre partea de după-amiază. Apoi, urmează o altă activitate după-amiaza, după care urmează relaxarea", a explicat acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic neurochirurg, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Lumina, efect major asupra creierului
Lumina joacă un rol crucial în acest ritm biologic, acționând ca un stimulent care declanșează activitatea cerebrală și a întregului organism. De aceea, schimbările de timp, cum ar fi trecerea la ora de vară, pot influența modul în care ne adaptăm la acest ritm.
"Tot în cadrul ritmului biologic este mecanismul de liniște, odihnă și somn. Acest ritm, conform întregii ore europene se modifică cu o oră. De pe data de 31 martie ne vom trezi cu o oră mai devreme. Se modifică ritmul. Pierdem o oră de somn. Se câștigă o oră de trezire, o oră de lumină.
Lumina este cea care împinge creierul înainte și tot organismul. Este cea care vine și deschide toată activitatea sistemului nervos și a sistemului glandular care pornește activitatea precum o locomotivă. Din creier și din sistemul endocrin pleacă tot organismul.
Ne trezim mai devreme, putem avea activitate mai devreme și ne culcăm o oră mai devreme. Noi funcționăm datorită acestui ritm care se va adapta la factorii externi. Factorul extern pentru creierul uman, la prima oră, este lumina care este scânteia care dă drumul la acest ritm circadian. Este bine.
Nu va influența organismul (schimbarea orei -n.r.). Organismul se adaptează. Nu protestați împotriva întunericului. Trebuie să ne adaptăm și este foarte bine că se face această trecere cu o oră mai devreme", a mai subliniat acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
În final, în ciuda provocărilor inițiale pe care le poate aduce schimbarea de timp, capacitatea noastră de a ne ajusta la acest ritm biologic reflectă reziliența și adaptabilitatea umană în fața schimbărilor din mediul înconjurător.
-
-
Porţii mai mici în unele restaurante pentru clienţii care iau Ozempic23.12.2025, 20:59
-
-
-
CRBL, știi asta? Depresia, "o fiță" atât de cool, încât te face să nu te mai poți ridica din pat. Depresia NU e o fiță, dar ignoranța da!
EXCLUSIV Când poți face a doua procedură FIV, dacă prima nu a ieșit. Lucia Luchian, vești bune pentru cupluri
EXCLUSIV Istoria medicinei în Evul Mediu românesc, între vraci, moașe și bărbieri
EXCLUSIV Terapia hiperbară: cine o poate face. Dr. Mihai Băican: Funcționează ca un plămân extern
EXCLUSIV Violența în cuplu, o realitate complexă și adesea ascunsă. Bogdana Fati: Acestea sunt semnele
EXCLUSIV Psihologia copilului și kinetoterapia se întâlnesc la DrPsy! Camelia Ștefan, interviu
EXCLUSIV HPV, vaccinul care salvează vieți. Asociația Mame pentru Mame cere drepturi sporite pentru adolescenți. Ana Măiță: Previi 6 tipuri de cancere
EXCLUSIV Cât cheltuiește România pe sănătate pe cap de locuitor în 2025. Comparație cu UE
EXCLUSIV Dermatita atopică NU e o formă de alergie. Dr. Alin Nicolescu: Provoacă astm sau rinită
EXCLUSIV Dependența explicată de dr. Adrian Atasiei: criterii, diferența dintre consum ocazional și comportament compulsive
EXCLUSIV Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
EXCLUSIV Sindromul de coadă de cal. Dr. Dan Aurel Nica: simptomul urgent care îi rușinează pe pacienți
Pancreatita, cauză frecventă și intensă a durerii abdominale superioare. Dr. Oana Dolofan: Durere bruscă
Așa se tratează cancerul! Țintește direct locul unde a fost tumora
EXCLUSIV Limfedemul, complicația ascunsă după operația de cancer mamar. Ramona Schenker: Invalidantă pentru paciente
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
EXCLUSIV Provocările diagnosticării oncologice în România. Prof. univ. dr. Ovidiu Pop: Stăm prost
EXCLUSIV SGRT, radioterapie mai sigură și precisă. Dr. Matei Bâră (SANADOR), la DC Medical și DC News
CNAS: Nu există date exacte despre numărul persoanelor asigurate după 1 septembrie 2025
EXCLUSIV Monturile și traumatismele gleznei. Dr. Codrin Huszar (SANADOR) explică
EXCLUSIV Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
