Vremea caldă ar putea să scadă forța noului coronavirus. Ce riscăm la iarnă
Un nou studiu arată că noul coronavirus are o putere mai mică vara și că temperaturile ridicate scad cu 15% numărul deceselor.
Oamenii de știință din întreaga lume, care au urmărit pandemia, au descoperit că o creștere a temperaturii cu 1 ° C este legată de o scădere cu 15% a deceselor cauzate de coronavirus.
Profesorul Tim Spector, un epidemiolog King's College London, care administrează aplicația Covid Symptom Tracker și a condus studiul, spune că vara a fost o „oportunitate” de a scoate virusul din Europa.
Acesta a declarat pentru DailyMail că oamenii par să fie mai puțin sensibili la boli severe atunci când vremea este mai caldă și mai umedă și în pericol mai mare atunci când este frig afară, arată autorii studiului. Îngrijorarea apare acum, când vara se apropie de final, iar numărul de cazuri de infectări continuă să crească.
Studiul, care a fost publicat pe site-ul medRxiv, a analizat datele de la 37.000 de persoane care folosesc aplicația COVID-19 dn Marea Britanie și a descoperit că oamenii par să aibă forme ale bolii mai puțin severe acum, când vremea este caldă.
Au fost analizate datele de la aproape 7.000 de pacienți internați la spital cu Covid-19 în Croația, Spania, Italia, Finlanda, Polonia, Germania, Marea Britanie și China.
Studiul a constatat că cea mai puternică asociere s-a găsit în Barcelona, Spania, unde șansele de a muri au scăzut cu 4,1% pe zi între 2 martie și 19 mai.
În general, în spitalele din Europa a scăzut necesitatea de terapie intensivă cu 2,2% pe zi între sfârșitul lunii februarie și sfârșitul lunii mai.
Și nevoia pacienților să fie mutați pe ventilatoare a scăzut cu 2,1 la sută pe zi.
Între timp, nu a fost observată nicio schimbare într-un interval de timp similar în Zhenjiang în China - între 17 ianuarie și 21 martie.
Cercetătorii nu au dat o defalcare a numărului exact pentru câte persoane au fost internate în spital și au murit de-a lungul timpului.
Aceștia au remarcat, de asemenea, că țările calde și umede din Asia de Est, care au avut focare de Covid-19, nu au avut cifre de deces la fel de devastatoare ca cele văzute în Europa.
În Indonezia, de exemplu, au existat 86.521 de cazuri și 4.143 de decese - o rată de 4,8%, comparativ cu o rată a decesului de 15,4% în Marea Britanie.
În Singapore, au existat 47.913 cazuri și 27 de decese (0,06%), potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar în Japonia 25 096 cazuri și 985 de decese (4%).
Rata de deces din Spania a fost de 11%, conform datelor OMS, iar Italia de 14%.
Acest lucru s-ar putea datora faptului că țările asiatice erau mai bine pregătite - în general au avut teste mai rapide și o mai bună înțelegere a bolii din cauza focarului SARS din urmă cu 18 ani - dar cercetătorii suspectează că și vremea a jucat un rol.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
