Ministerul Sănătății a distribuit 40.000 de doze de vaccin împotriva HPV către direcțiile de sănătate publică din țară, acestea urmând să repartizeze medicilor de familie dozele solicitate de părinți....
La finalul lunii aprilie a fost semnată o nouă anexa la Acordul Cadru încheiat de Ministerul Sănătății pentru achiziționare a dozelor de vaccin HPV. Noua tranșă de 40.000 de doze de vaccin HPV va acoperi cererile înregistrate la nivelul anului 2020 ele urmând să fie folosite pentru vaccinarea fetelor cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani ai căror părinți au solicitat acest lucru în 2020.
Vaccinarea anti HPV este o măsură de protecție împotriva cancerului de col uterin, infecțiile cu virusul HPV fiind principalul factor responsabil pentru acesta, dar și pentru multe alte tipuri de cancer, atât la femei, cât și la bărbați: infecția cu virusul HPV este responsabilă pentru 88% din totalul cazurilor de cancer anal, 70% din cazurile de cancer vaginal, 50% din cazurile de cancer penian și 43% din cazurile de cancer vulvar.
România, din păcate, înregistrează cea mai mare incidență (cele mai multe cazuri noi depistate într-un an) și cea mai mare rată de mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, rata de mortalitate fiind, în țara noastră, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Concret, infecțiile cu virusul HPV sunt responsabile anual de 3.380 de noi cazuri de cancer de col uterin și 500 de alte tipuri de cancer (ale organelor genitale masculine sau feminine, cancere anale dar și ale regiunii orofaringeale respectiv ale gurii, corzilor vocale etc).
Deși vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Național de Imunizare, fiind gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-14 ani, și se realizează în siguranță de medicul de familie, la solicitarea părinților, acoperirea vaccinală este extrem de scăzută – sub 10% - iar programul a suferit numeroase sincope de la lansarea să prima oară în 2008. În 2020, vaccinarea anti-HPV a fost reluată după o perioadă în care nu au mai fost alocate fonduri și s-au vaccinat 28.698 de fetițe.
Pornind de la această rată de vaccinare extrem de scăzută, România trebuie să facă progrese importante pentru a se alinia obiectivelor din Planul European de Lupta împotriva Cancerului, lansat de Comisia Europeană la începutul acestui an. Acest Plan European prevede vaccinarea a 90% dintre fete până la finalul anului 2030.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Acesta este efectul pe care vaccinul anti-COVID îl are asupra organismului. Efectele se vor resimți pe termen lung.
Temperatura de la care se consideră febră. Când este un motiv de îngrijorare și cum putem gestiona simptomele răcelii și gripei.
Vaccinarea în farmacii va fi posibilă și în acest an. Cum se va desfășura campania antigripală din acest an.
Semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de evitare a vaccinării copiilor.
Acest vaccin ar putea proteja împotriva riscului de Alzheimer și a altor demențe conexe. Studiile care au uimit lumea medicală.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Adrian Streinu-Cercel anunta ca în noul cadru legislativ vaccinarea va fi obligatorie pentru toți medicii de familie.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Acest tratament oprește creșterea tumorilor cu o eficacitate maximă în stadiile incipiente ale bolii.
Vaccinul care ar putea eradica gripa. Are efect și împotriva altor boli.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
