A patra doză de vaccin anti-COVID? Dr Anthony Fauci: este prea devreme

A sosit oare deja momentul pentru a administra cea de-a patra doză a unor vaccinuri anti-COVID-19 în urma răspândirii fulgerătoare a variantei Omicron? Implementată deja în Israel, această idee a fost evocată în mod deschis de alte ţări, deşi nu este cunoscut deocamdată interesul medical faţă de o astfel de măsură.  "A patra doză de vaccin reprezintă o posibilitate", a declarat luni ministrul francez al Sănătăţii, Olivier Veran, într-o conferinţă de presă. "Suntem total deschişi în faţa acestei perspective", a adăugat el.

Această declaraţie a fost făcută într-o perioadă în care o campanie de vaccinare împotriva COVID-19 cu doze de supra-rapel ("booster"), denumite adeseori "a treia doză", este deja în curs de desfăşurare în Franţa şi în alte ţări dezvoltate, pentru a compensa pierderea rapidă de eficacitate a vaccinurilor actuale împotriva infectării cu noul coronavirus. De ce ne gândim deja la următoarea etapă de vaccinare? Din cauza răspândirii fulgerătoare a variantei Omicron, deosebit de contagioasă şi devenită deja dominantă în mai multe ţări, inclusiv în Statele Unite.

Mai mult decât oricare altă tulpină precedentă a virusului SARS-CoV-2, precum Delta, noua variantă Omicron pune la încercare vaccinurile existente. Ele oferă o protecţie mult mai mică împotriva infectării cu această variantă, chiar dacă unele dintre serurile actuale, precum cel dezvoltat de Pfizer-BioNTech, par să rămână destul de eficiente împotriva formelor grave ale bolii.

Se ştie deja că doza "booster" a unora dintre vaccinuri - Pfizer, Moderna şi AstraZeneca - relansează considerabil imunitatea împotriva Omicron. De aici şi nevoia de a accelera campaniile de vaccinare cu "a treia doză" în mai multe ţări. Însă, deocamdată, nu se ştie cât de mult timp asigură doza "booster" această imunitate reînnoită. Este şi motivul pentru care unele ţări au deja în vedere să administreze "a patra doză", altfel spus un "supra-booster", pentru persoanele cele mai fragile, mai ales pentru cele vârstnice.

Aşa se întâmplă în Israel. Chiar înainte de Crăciun, Guvernul israelian a anunţat că toţi rezidenţii de peste 60 de ani, precum şi personalul medical, vor avea în curând dreptul de a primi o doză suplimentară. La fel ca în multe situaţii, această ţară, care şi-a lansat foarte devreme campania de vaccinare anti-COVID-19 în urmă cu un an, se află în poziţia unui pionier în acest domeniu. În Franţa, ministrul Olivier Veran a spus că aşteaptă să vadă ce se petrece în Israel înainte de a analiza oportunitatea celei de-a patra doze.

Ideea de a administra cea de-a patra doză nu beneficiază de unanimitate pe plan internaţional, aşa cum o demonstrează şi o anumită ambiguitate constatată în Israel. În timp ce guvernul a lăsat mai întâi să se întrevadă o campanie iminentă de vaccinare a întregii populaţii, cea de-a patra doză a început să fie distribuită în cele din urmă doar în situaţii limitate, în cadrul unor studii clinice. Aceasta este chiar esenţa problemei: trebuie să fie stabilit mai întâi interesul real faţă de o nouă doză de rapel, inclusiv să se determine riscurile sale eventuale, în condiţiile în care în prezent nu există date medicale concrete în acest domeniu.

Această incertitudine i-a făcut pe mai mulţi experţi în sănătate să avertizeze împotriva unor decizii pripite, aşa cum a făcut-o şi americanul Anthony Fauci, principalul consilier al Casei Albe în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. "Este prea devreme pentru a vorbi despre a patra doză", a declarat el pentru un post radiofonic american, considerând că este esenţial ca medicii să afle mai întâi cât de mult timp vor rămâne eficiente rapelurile actuale - a treia doză - împotriva variantei Omicron.

"Dacă protecţia lor durează mai mult decât protecţia oferită celor care au primit doar două doze, atunci ar putea să treacă o perioadă lungă fără să mai fie nevoie de a patra doză", a precizat expertul american. În spatele acestor semne de întrebare există o incertitudine de fond, încă nerezolvată, despre natura însăşi a celei de-a treia doze. Trebuie să fie ea considerată oare o finalizare care completează schema de vaccinare iniţială cu două doze, sporind imunitatea conferită? Sau este vorba mai degrabă despre primul dintr-o lungă serie de rapeluri, aşa cum se întâmplă în cazul vaccinării împotriva gripei sezoniere, care se realizează cu vaccinuri reînnoite în fiecare an?

În scenariul din urmă, pare mai degrabă logic ca ţările să nu administreze doza a patra dintr-un vaccin actual, ci să aştepte să deţină versiuni actualizate împotriva Omicron. Este aceeaşi idee care se află la baza vaccinurilor antigripale, care sunt modificate în fiecare an pentru a se adapta la evoluţia virusului. "În mod foarte clar, va fi nevoie (...) de un vaccin de a doua generaţie", a declarat marţi pentru postul radiofonic RMC medicul francez specializat în boli infecţioase Benjamin Davido, care mizează pe "un vaccin ARN mesager adaptat la Omicron".

Cei doi producători de vaccinuri anti-COVID-19 bazate pe tehnologia ARN mesager, Pfizer-BioNTech şi Moderna, au promis deja că vor produce o versiune actualizată împotriva Omicron. Dar, deşi această tehnologie le permite, a priori, celor doi producători să se adapteze mai uşor la o nouă variantă a virusului SARS-CoV-2, termenele până la finalizarea acestor seruri rămân deocamdată incerte, potrivit Agerpres.