Prof. dr. Dan Dumitrașcu: Sunt de 13 ori mai mulți microbi în intestinul nostru decât stele în galaxia noastră EXCLUSIV

Prof dr Dan Dumitrașcu are un CV vast: profesor, prorector la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, șef de catedră - Semiologie medicală Clinica Medicală 2, membru al Academiei Române de Științe Medicale, fost președinte al Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie, vicepreședinte al Societății Române de Medicină Internă, membru în Consiliul Uniunii Europene de Gastroenterologie - fiind primul specialist român care deține o astfel de poziție - , fondatorul și președintele Societății Române de Neurogastroenterologie.

Dan Dumitrașcu, Neurogastroenterologia: universul microbilor din intestin

Specialistul subliniază că este important că flora microbiană din intestin pentru a fi un om sănătos ”ar trebui să fie cât mai diversă” și că există corelații între aceasta și boli psihice ca autismul și afecțiuni neurologice ca Parkinson.

”Deocamdată, studiile sunt puține, sunt extrem de scumpe pentru că presupun studii genomice. Se discută de evidențierea genelor microbilor în tubul digestiv, și asta costă mult, zeci de dolari o probă și nu totdeauna ne-o putem permite. Sunt foarte puține studii în Europa de Est pe această temă, dar există studii ce arată că dacă șoarecii devin mai anxioși sau mai agresivi dacă schimbăm profilul anumitor microbi”, afirmă profesorul Dumitrașcu.

Potrivit acestuia, există și tendința de a modifica obezitatea prin modificarea florei microbiene: ”Și sunt încercări de a da chiar transplant de fecale - pe studii de animale - , dar se va începe și cu capsule de fecale pe gură – care să schimbe flora microbiană în sensul de a normaliza și starea de sănătate”.

Acesta subliniază că până acum 10-15 ani, oamenii ignorau importanța ”celui mai mare organ din organismul nostru care este totalitatea microbilor din tubul digestiv”. Aceștia cântăresc în jur de două kilograme. ”Sunt de 13 ori mai mulți microbi în intestinul nostru decât stele în galaxia noastră; sunt mai mulți microbi în intestin decât celule în corpul nostru”.

Dan Dumitrașcu, Neurogastroenterologia: intestinul și probioticele

În ce privește mijloacele terapeutice asupra florei intestinale, specialistul amintește probioticele, dar avertizează că ele trebuie administrate cu seriozitate.

”Lumea citește probiotice așa cum citește de vitamine și le ia pe cele care i le recomandă cineva la farmacie sau vecina. În fond există deja studii cuprinzătoare de tip meta-analiză care pot să sugereze la ce condiții, ce probiotice să se administreze. De exemplu, sunt indicații pentru un anumit probiotic sau pentru altul. A lua probiotice nu e totuna cu a lua vitamine. Aici e o problemă. Noi le administrăm de la caz la caz – predonimă diareea, predomină constipația, este o suferință post-infecțioasă.

Iarăși e o greșeală mare de a da probioticele odată cu antibioticele pentru că antibioticele pot să afecteze probioticele. Singurele probiotice care nu sunt afectate de antibiotice sunt cele microbiene. Dacă e de dat antibiotice intestinale și avem antibiotice care au acțiune intestinală și nu sistemică pentru anumite indicații să asociem ulterior probioticele pentru că altfel acestea pot să interacționeze și antibioticele să facă inutilă acțiunea probioticele”, explică prof dr Dan Dumitrașcu.

Dan Dumitrașcu, Neurogastroenterologia: viitorul unei specializări

Întrebat de moderatorul emisiunii cum vede viitorul Neurogastroenterologiei, expertul afirmă că ar fi vorba de două direcții mari.

Prima se referă la imagistica creierului. ”S-a ajuns la niște performanțe incredibile încât putem evidenția ce zone din cortex sau dieencefal se activează la anumiți stimuli și s-a observat că pacienții care au intestin iritabil au activarea unor zone din creier care-i predispune la suferință cronică sau la efecte negative cum este depresia. S-a observat că oamenii care au fost victimele unor agresiuni – sindrom post-traumatic de stres la veteranii de război sau la femei agresate fizic - alte centre se activează, de aceea aceste persoane suferă altfel, au dificultăți în a-și înțelege boala”, susține specialistul.

A doua direcție ar fi studiul microbiotei. ”Are rol pozitiv în protecția peretelui intestinal, în dezvoltarea apărării imune locale, în reducerea permeabilității intestinale, în sinteza de acizi grași sau de vitamine. Deci se poate spera să modulăm nu doar suferințele funcționale, dar chiar psihicul pacienților în viitorul modulând flora intestinală”, apreciază prof dr Dan Dumitrașcu.