Sunt discuții intense despre recomandarea sau nerecomandarea de a face vaccinul anti-COVID persoanelor care sunt alergice. Iată cum explică specialiștii această controversă.
Controversele despre vaccinul anti-COVID-19 continuă să stârnească păreri contradictorii, însă medicii spun că nici chiar cei cu alergii nu ar trebui să evite vaccinarea, e nevoie doar de mai multă prudență la persoanele cu alergii severe. „Imensa majoritate a celor care au alergii, de fapt, au alergii ușoare și țintite. Dacă vorbim de o alergie ușoară, care nu are impact sistemic, deci nu e vorba de un șoc anafilactic, ci este o simplă alergie - nu reprezintă niciun fel de contraindicație. Dacă am avut o alergie severă dar am știu că a fost la penicilină sau ambrozie, sau la un alt alergen dovedit, iarăși nu contează. Singura problemă pe care o am este dacă cineva a avut alergii în lanț, la diverse lucruri despre care nu știe și a avut șoc anafilactic în trecut și nu știe la ce a fost alergic, acolo într-adevăr trebuie prudență. Și intră în discuție fie investigarea alergenilor, fie, în cazul respectiv, poate să facă o primă doză, fără rapel. Deci, probabilitatea de a fi alergic la substanța din vaccin este minimală, pentru că nu s-a folosit până acum și atunci este greu de crezut să fie alergic concret”, a explicat dr. Adrian Marinescu pentru Dc Medical.
Medicul mai spune că atunci când vorbim despre alergii încrucișate, este nevoie de o mai mare atenție, însă chiar și acele persoane pot fi vaccinate în numite condiții.
„Dacă nu aveți o alergie încrucișată – și problema este la cei care sunt polialergici, deci sunt unele persoane care au alergie la mai multe lucruri în același timp: și la medicamente, și la alimente și la ambrozie și la multe lucruri în același timp; și în cazul lor, într-adevăr trebuie prudență.
Dar aceste cazuri sunt absolut rarități și trebuie doar prudență, adică și în situația asta lucrurile se pot face cu prudență. Până la urmă, reacția alergică e monitorizată la orice fel de vaccinare în centrul de vaccinare, iar apoi, monitorizare ulterioară”, a mai precizat medicul.
Conform unei teorii, substanța care ar produce alergia este polietilengicol (PEG), însă deocamdată e doar o supoziție. Substanța este, practic, un aditiv, utilizat în general în industria farmaceutică, în special în laxative.
Medicul alergolog Gabriela Hirian de la Spitalul Județean din Baia Mare spune că reacția alergică la acest excipient este extem de rară.
Ea mai arată că Academia Europeană de Alergie și Imunologie Clinică (EAACI) a exprimat o poziție oficială față de vaccinarea persoanelor cu alergii, care arată că „pentru reducerea riscului de reacții alergice severe la persoanele vaccinate, este necesară urgent înțelegerea naturii specifice a reacțiilor alergice severe raportate, inclusiv istoricul medical de fond al persoanelor afectate și mecanismele implicat. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie colectate toate informațiile clinice și de laborator și cele raportate”, arată ea.
„Pacienții alergici ușor și moderat nu trebuie excluși de la vaccinare. Excluderea tuturor acestor pacienți de la vaccinare poate avea un impact semnificativ asupra atingerii obiectivului imunității populației.
Practicanții din domeniul sănătății, vaccinând împotriva COVID-19, trebuie să fie suficient de pregătiți pentru a recunoaște și trata anafilaxia în mod corespunzător, cu capacitatea de a administra adrenalină.
Ar trebui să fie obligatorie observația pacientului o perioadă de cel puțin 15 minute după administrarea vaccinului, pentru toate persoanele vaccinate.
Datele actuale nu au arătat un risc mai mare pentru pacienții care suferă de rinita alergică sau astmul bronșic și acest mesaj ar trebui să fie declarat clar de către medici, pentru a da pacienților noștri încredere. Beneficiul vaccinării depășește în mod clar riscul reacțiilor severe”, continuă prezentarea poziției EAACI.
Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), anafilaxia este o reacție de hipersensibilitate sistemică severă, care pune viața în pericol, caracterizată prin apariția rapidă a obstrucției căilor respiratorii care poate pune viața în pericol sau probleme circulatorii (hipotensiune arterială sau șoc) și este de obicei, deși nu întotdeauna, asociat cu modificări ale pielii și ale mucoasei.
Semnele și simptomele includ pulsul slab, dar rapid, erupția cutanată, greață și vărsături. Factorii declanșatori frecvenți sunt anumite alimente, anumite medicamente, veninul de insecte sau latexul.
Anafilaxia necesită o injecție rapidă cu epinefrină, urmată de un drum la camera de gardă a celui mai apropiat spital. Dacă nu aveți epinefrină, trebuie să mergeți imediat la Urgență.
Prevalența anafilaxiei este estimată în prezent la 5% în SUA și 3% în UE.
„Dacă PEG este confirmată ca fiind cauza reacțiilor anafilactice descrise până acum, sensibilitatea la PEG și la analogii PEG cu reacție încrucișată trebuie evaluată de către un alergolog la pacienții identificați cu risc și se va decide cu privire la indicația și protocolul de administrare a vaccinului”, mai citează medicul alergolog din document.
De asemenea, mai precizează ea, pacienții cu o reacție alergică severă trebuie urmăriți pentru a decide dacă se va face a doua doză.
Potrivit wikipedia, polietilenglicolul (PEG) este un polimer de tip polieter, care prezintă multe utilizări industriale și farmaceutice, în special în multe produse laxative.
Polietilenglicolul (sub denumirea de Macrogol) este utilizat în tratamentul constipației la copii și adulți.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
