Scleroza multiplă, noi indicii pentru originea și progresia bolii

2,5 milioane de oameni din lumea întreagă suferă de scleroză multiplă, o boală cumplită a cărei origini sunt încă necunoscute. Cartografierea unui anumit grup de celule, cunoscute sub numele de...
Scleroza multiplă se dezvoltă atunci când celulele albe din sângele sistemului imunitar atacă substanța grasă izolantă cunoscută sub numele de mielină care acoperă fibrele nervoase în sistemul nervos central. Acest lucru interferează cu transmiterea corespunzătoare a semnalelor electrice nervoase și cauzează simptomele bolii. Deși nu se știe de ce sistemul imunitar atacă mielina, un studiu efectuat de cercetătorii de la Institutul Karolinska arată că celulele care produc mielină, oligodendrocite, ar putea juca un rol neașteptat. Oligodendrocitele sunt unul dintre cele mai frecvente tipuri de celule din creier și din măduva spinării.
,,Studiul nostru oferă o nouă perspectivă asupra modului în care scleroza multiplă ar putea să apară și să evolueze. Tratamentele actuale se concentrează în principal pe inhibarea sistemului imunitar, dar acum putem arăta că celulele țintă ale sistemului imunitar din creier și măduva spinării, oligodendrocitele dobândesc noi proprietăți în timpul bolii și ar putea avea un impact mai mare asupra bolii decât s-a crezut anterior", a declarat profesorul Gonçalo Castelo-Branco, de la Departamentul de Biochimie Medicală și Biofizică, din cadrul Institutului Karolinska.
Cercetătorii au arătat ca oligodendrocitele și celulele lor progenitoare de la șoarecii cu scleroză multiplă au multe în comun cu celulele imune. Printre alte proprietăți, acestea pot lua parte la curățarea mielinei care este afectată de boală, pot comunica, de asemenea, cu celulele imune și le determină să-și schimbe comportamentul.
"Vedem, de asemenea, că unele gene care au fost identificate ca fiind cele care cauzează o susceptibilitate la scleroza multiplă sunt active (exprimate) în oligodendrocite și progenitorii lor", a subliniat Ana Mendanha Falcão, primul autor al studiului derulat în Institutul Karolinska.
Studiul a fost realizat utilizând tehnica recent dezvoltată, secvențierea cu ARN cu celule unice, care oferă oamenilor de știință un instantaneu al activității genetice a celulelor unice și, prin urmare, un mijloc mult mai eficient de diferențiere a proprietăților celulelor individuale. Acest lucru a făcut posibil ca cercetătorii să identifice diferitele roluri și funcții ale diferitelor celule. Deși studiul a fost efectuat în mare măsură pe șoareci, unele dintre rezultate au fost de asemenea observate în probele umane.
,,Acum vom continua cu studii suplimentare pentru a stabili rolul jucat de oligodendrocite și celulele lor progenitoare în scleroza multiplă. Cunoașterea ulterioară poate conduce în cele din urmă spre dezvoltarea de noi tratamente pentru boală", e de părere Gonçalo Castelo-Branco.
Potrivit Medicalxpress.com, în Suedia trăiesc aproximativ 18.000 de persoane cu scleroză multiplă și anual. Apar în jur de 1000 de cazuri noi. În România sunt în jur de 10.000 de oameni cu această boală.
Citește despre scleroza multipla și legătura incredibilă cu sarea
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.