Alzheimer, o mutație rară, asociată cu protecția ridicată în fața bolii

Cercetătorii susțin că gena ar putea fi utilizată în dezvoltarea intervențiilor pentru stoparea evoluției bolii Alzheimer.

Unele persoane purtătoare ale unor mutații genetice despre care se știe că provoacă boala Alzheimer cu debut precoce nu prezintă simptome până la o vârstă destul de înaintată. Cercetătorii au identificat o astfel de persoană în cadrul unui studiu realizat pe 1.200 de persoane din Columbia.

Femeia, care provine dintr-o familie extinsă, cu peste 6.000 de membri în viață, nu a dezvoltat simptome de tulburare cognitivă ușoară până la vârsta de 70 de ani, cu aproape trei decenii după vârsta obișnuită a debutului.

Ca și rudele sale care au prezentat semne de demență în jurul vârstei de 40 de ani, pacienta avea mutația E280A într-o genă numită Presenilin 1 (PSEN1). S-a demonstrat că această genă cauzează boala Alzheimer cu debut precoce, potrivit studiului publicat în revista Nature Medicine, notează Press Association și Agerpres.

Cercetarea a relevat că femeia avea un nivel ridicat de patologie amiloidă cerebrală, un semn distinctiv al bolii, însă nu prezenta simptomele asociate bolii.

Un caz unic care dă soluția

Oamenii de știință de la Massachusetts General Hospital (MGH) afiliat Harvard, Universitatea din Antioquia, Schepens Eye Research Institute of Massachusetts Eye and Ear și Banner Alzheimer's Institute au descoperit că pacienta prezenta totodată o variantă rară a genei APOE, numită Christchurch. Ei au avansat ideea că aceasta ar fi putut contracara efectele dăunătoare ale mutației PSEN1, ceea ce i-ar fi oferit protecție în fața bolii.

În urma mai multor experimente, specialiștii au sugerat existența unor mecanisme prin care această mutație își poate exercita efectele protectoare prin afectarea legării APOE la anumite zaharuri - numite proteoglicani heparan-sulfat (HSPG) - implicate în boala Alzheimer.

„Acest unic caz deschide o nouă ușă pentru tratamente ale bolii Alzheimer, bazate mai mult pe rezistența la patologia Alzheimer, mai degrabă decât pe cauza bolii", a explicat doctor Yakeel Quiroz, cercetătoare la Massachusetts General Hospital și coautoare a studiului.

„Cu alte cuvinte, nu neapărat concentrându-se pe reducerea patologiei, așa cum s-a făcut în mod tradițional în domeniu, ci în schimb prin promovarea rezistenței chiar și în fața patologiei cerebrale semnificative", a adăugat Yakeel Quiroz.

John Hardy, profesor la University College London (UCL), a declarat: „Este interesant faptul că o persoană cu această variantă APOE rară a rămas în stare bună mult mai mult decât ar fi fost prevăzut din cauza mutației sale de presenilitate. Și trebuie să sperăm că acest lucru stimulează cercetarea în terapii folosind APOE deoarece aceasta este o zonă de cercetare neglijată. Cu toate acestea, este un caz unic și este nevoie de prudență cu privire la interpretarea datelor despre un singur pacient".

Doctor Fiona Carragher de la Societatea Alzheimer, citată de Press Association, a declarat la rândul său că „acesta este un exemplu rar în care studiul unei singure persoane ar putea schimba gândirea într-un domeniu întreg de cercetare. Această descoperire deschide o cale nouă și promițătoare în cercetarea Alzheimer, deși sunt necesare studii suplimentare cu un număr mai mare".