Specialiștii recomandă consumul a cel puțin doi litri de lichid, deci și apă. Însă care este mai bună dintre cea plată și cea cu bule? Cea care vă place, dar mai ales, nu vă face...
Întrebarea pe care și-o pune multă lume când vine vorba de consumul de lichide dintr-o zi, în special de apă este legat de faptul dacă aceasta să fie plată sau cu bule. Și cum fiecare are preferințele sale, în primul rând de gust, medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat, pe contul său de socializare, care sunt plusurile și minusurile fiecărui tip de apă.
”Apa este vitală pentru organism, un element miraculos fără de care viața nu ar exista. Pe lângă faptul că toate alimentele (cu excepția uleiului) conțin în proporții variabile apă, e sănătos să o bem și ca atare, mai ales când afară este soare.
Apa hidratează și remineralizează, indiferent de marcă sau conținutul de gaz/bule.
Care e diferența dintre apa plată și cea carbogazoasă? În primul rând conținutul de dioxid de carbon, responsabil de prezența bulelor: minim 2500 mg/litru în apa cu gaz. Apoi cantitatea de bicarbonat (HCO3) care variază de la 303mg/l în apa plată, la 1900mg/l în apa cu gaz. Carbonatul acid este un sistem tampon ce menține pH-ul în sânge și care influențează și pH-ul apei: 7,8 pentru apa plată și 5,6 pentru apa cu gaz. Atenție, nu trageți concluzii greșite: deși are un pH acid, apa carbogazoasă are efect de alcalinizare în organism”, a scris Mihaela Bilic, pe Facebook.
Mineralele din apă diferă semnificativ în funcție de felul apei. Astfel, conținutul de calciu din apa plată este de 57 mg/l, comparativ cu 310 mg/l în cea carbogazoasă, în timp ce magneziul este 32 față 114 mg/l și sodiul (sare) 2 față de 82 mg/l în cea cu bule.
”Dacă măsurăm cantitatea totală de minerale din apă, vorbim despre reziduul uscat care este de 316 mg/l în apa plată, respectiv 1530 mg/l în apa cu bule.
Concluzia? Dacă aveți probleme renale/predispoziție la calculi, alegeți apa plată, cu reziduu uscat minim; dacă aveți tensiune crescută, tot apa plată este opțiunea (e săracă în sodiu). În lipsa oricărei patologii, alegeți apa care vă place…important e să beți apă.
P.S. Contrar miturilor/zvonurilor, apa carbogazoasă nu îngrașă! Ba mai mult, are proprietăți antiacide, stimulează tranzitul intestinal și golirea gastrică, combate greața și indigestia, constipația și arsurile de stomac. Conținutul crescut de minerale o face ideală pentru consum în caz de transpirație excesivă/sport intens, îi dă un gust intens, iar prezența bulelor creează o efervescență plăcută la degustare”, a mai scris nutriționistul, adăugând că ”doar băută în exces provoacă balonare”.
Apa este benefică pentru sănătate, iar pentru o hidratare eficientă specialiștii recomandă consumul a cel puțin doi litri de lichid pe zi, fie că vorbim de apă, ceaiuri sau supe. Însă există persoane care depășesc această ”limită”, fapt care poate duce la o serie de probleme de sănătate.
Cum este posibil să beți prea multă apă?
Autoritățile din domeniul sănătății ne-au educat că a bea suficientă apă este absolut vital pentru ca organismul nostru să funcționeze corect. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Câtă apă trebuie să bem în funcție de greutate. "Ar trebui să fie un regim pentru toată viața"
Supradozajul de vitamina D, semnal de alarmă în privința automedicației.
Bioenergoterapeutul Lidia Fecioru a dezvăluit care este ceaiul care ajută la dezintoxicarea organismului.
Procedura vitală pentru afecțiunile renale severe. Cum menține echilibrul chimic al corpului și împiedică acumularea deșeurilor toxice.
Insuficiența renală ar putea avea noi tratamente, după ce oamenii de știință au descoperit un mecanism care reglează activitatea rinichilor.
Ștergerea unei gene a dus la leziuni renale la șoareci cu hipertensiune arterială și boală renală.
Sindromul hemolitic uremic este o afecțiune care poate apărea atunci când vasele mici de sânge din rinichi sunt deteriorate și inflamate.
Un diuretic comun ar putea preveni dializa, la pacienții cu insuficiență cardiacă. Cercetătorii au stabilit doar o doză mai mare a substanței.
Un studiu arată că asocierea dintre băuturile carbogazoase, muncă intensă pe o vreme toridă cresc riscul de boli renale.
Expunerea la fum poate produce fibroză în inimă și agrava boala de rinichi existentă în urma expunerii la fum de țigară, susține un studiu.
Medicul cardiolog Vasi Rădulescu explică, într-o postare, câteva aspecte despre boala Parkinson.
Clima caldă și umedă poate fi un factor de risc pentru pietrele la rinichi. Și încălzirea globală ar putea contribui la creșterea riscului.
Potasiul, mineralul esențial ce previne bolile cardiace, dar și alte afecțiuni.
