Utilizarea aspirinei este asociată cu un risc crescut cu 26% de insuficiență cardiacă la persoanele care au cel puțin un factor predispozant (factor de risc) pentru această afecțiune, arată un nou...
Aspirina poate crește riscul de insuficiență cardiacă la anumite persoane, este concluzia unui studiu publicat în ESC Heart Failure (link direct studiu), un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC). Factorii de risc (adică predispozanți) includ fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul și bolile cardiovasculare.
„Acesta este primul studiu care arată că printre persoanele care au cel puțin un factor de risc pentru insuficiență cardiacă, cei care au luat aspirină au avut o probabilitate mai mare de a dezvolta ulterior această afecțiune decât cei care nu au luat medicamentul”, a spus autorul studiului, dr. Blerim Mujaj de la Universitatea din Freiburg, Germania „Deși concluziile necesită confirmare ulterioară prin alte studii, ele indică faptul că există o legătura potențială dintre aspirină și insuficiența cardiacă care trebuie clarificată”.
Influența aspirinei asupra insuficienței cardiace este un subiect controversat. Studiul de față și-a propus să evalueze relația medicamentului cu incidența insuficienței cardiace la persoanele cu și fără boli de inimă și să evalueze dacă utilizarea aspirinei este legată de un nou diagnostic de insuficiență cardiacă la cei cu risc.
Analiza a inclus 30.827 de persoane cu risc de a dezvolta insuficiență cardiacă din Europa de Vest și SUA, care au fost înscrise în studiul HOMAGE. A fi „la risc” a fost definit ca având unul sau mai multe dintre factorii de risc următori: fumat, obezitate, hipertensiune arterială, colesterol ridicat, diabet și boli cardiovasculare.
Participanții aveau vârsta de 40 de ani și peste, și nu aveau insuficiență cardiacă la momentul inițial, cel al înrolării în studiu. Utilizarea aspirinei a fost înregistrată la înscrierea în studiu, iar participanții au fost clasificați ca „utilizatori” sau „neutilizatori”. Participanții au fost urmăriți, apoi, pentru prima incidență a insuficienței cardiace fatale sau non-letale care necesită spitalizare.
Vârsta medie a subiecților studiului a fost de 67 de ani și 34% dintre ei erau femei. La momentul inițial, un total de 7.698 de participanți (25%) luau aspirină. Pe parcursul celor 5,3 ani de urmărire, 1.330 de participanți au dezvoltat insuficiență cardiacă.
Cercetătorii au evaluat, apoi, asocierea dintre consumul de aspirină și insuficiența cardiacă incidentă după ajustarea datelor în funcție de sex, vârstă, indice de masă corporală, fumat, consum de alcool, tensiune arterială, ritm cardiac, colesterol din sânge, creatinină, hipertensiune arterială, diabet, boli cardiovasculare și tratament cu inhibitori ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron, blocante ale canalelor de calciu, diuretice, beta-blocante și medicamente hipolipemiante. Ei au constatat că administrarea de aspirină a fost asociată în mod independent cu un risc crescut cu 26% de un nou diagnostic de insuficiență cardiacă.
Pentru a verifica consistența rezultatelor obținute, cercetătorii au repetat analiza după ajustarea datelor consumatorilor de aspirină și a celor care nu o utilizau pentru factorii de risc de insuficiență cardiacă. În această analiză comparată, aspirina a fost asociată, de asemenea, cu un risc crescut cu 26% de un nou diagnostic de insuficiență cardiacă. Pentru a verifica rezultatele în continuare, analiza a fost repetată după excluderea pacienților cu antecedente de boli cardiovasculare. La 22.690 dintre participanți (74%) care nu aveau boli cardiovasculare, utilizarea aspirinei a fost asociată cu un risc crescut cu 27% de insuficiență cardiacă incidentă.
„Acesta a fost primul studiu amplu care a investigat relația dintre utilizarea aspirinei și insuficiența cardiacă incidentă la persoanele cu sau fără boli de inimă și cu cel puțin un factor de risc. Aspirina este folosită în mod obișnuit - în studiul nostru unul din patru participanți luau medicamentul. La această populație, consumul de aspirina a fost asociat cu insuficiență cardiacă incidentă, independent de alți factori de risc”, a arătat Dr. Mujaj.
El a notat, totuși, că este nevoie de studii mari multinaționale randomizate la adulții cu risc de insuficiență cardiacă pentru a verifica aceste rezultate.
„Până atunci, observațiile noastre sugerează că aspirina trebuie prescrisă cu prudență la cei cu insuficiență cardiacă sau cu factori de risc pentru această afecțiune”, a conchis cercetătorul.
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
