Atacurile de panică pot afecta vizibil calitatea vieții. Iată 13 simptome care ar trebui să ne trimită la medic, explicate de psihologul Alina Blagoi.
Iată cum explică psihologul Alina Blagoi simptomele atacului de panică:
Atacul de panică este un acces brusc de frică intensă (stare afectiva caracterizată prin neliniște psihomotorie, teamă nedeslușită, fără obiect) care cauzează simptome îngrijorătoare, dar care nu amenință viața: bătăi accentuate ale inimii, dificultatea respirației, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminentă.
Un atac de panică se manifestă prin 13 simptome fizice și cognitive:
1. palpitații, bătăi puternice și/sau accelerate ale inimii
2. transpirații
3. valuri de căldură sau de frig
4. amorțeală, furnicături în corp
5. tremurături sau frisoane
6. senzație de sufocare sau senzația de nod în gât
7. respirație îngreunată sau senzația de tăiere a respirației
8. presiune, disconfort sau durere în piept
9. greață, diaree sau alte probleme cu stomacul
10. senzație de amețeală, de rău, de pierdere a echilibrului sau de leșin
11. senzație de irealitate, de a fi în afară corpului sau senzația că ceea ce se petrece este ciudat, neobișnuit
12. teamă de a muri
13. teamă de a pierde controlul sau de a înnebuni.
Durata unui atac de panică este de aproximativ 20-30 minute, iar intensitatea sa crește treptat și atinge un nivel maxim în aproximativ 10 minute.
Atacurile de panică încep de multe ori dintr-o dată și fără avertisment. Din momentul în care încep, își ating punctul de maximă intensitate în 10 minute și durează aproximativ 30 de minute.
Dacă aveți aceste simtome, este cazul să vă prezentați la medic. Atacurile de panică pot afecta calitatea vieții.
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
