Factorii genetici pot juca un rol important în apariția unor tulburări de neurodezvoltare la copii. Expunerea maternă la medicamente și boli virale sau bacteriene poate fi, de asemenea,...
Cu toate acestea, un sondaj epidemiologic recent, realizat la aproximativ 6 milioane de oameni din întreaga lume, a relevat faptul că vârsta paternă avansată este asociată cu dezvoltarea tulburărilor de neurodezvoltare. Cu alte cuvinte, cu cât părintele este mai în vârstă, riscul crescut de a avea un copil de tulburări precum autismul, ADHD și alte dizabilități de învățare.
O echipă de cercetare de la Departamentul de Neuroștiință pentru Dezvoltare de la Școala de Medicină a Universității Tohoku a dezvăluit detalii suplimentare despre acest fenomen în Jurnalul Medical PLOS ONE.
Echipa de cercetare, condusă de dr. Misako Tatehana și profesorul Noriko Osumi, a efectuat o analiză imunohistochimică a testiculului la șoarecii de trei luni, înainte de a efectua aceeași analiză la șoarecii cu vârsta de 12 luni sau mai mari.
Tatehana și echipa sa au analizat proteinele histonice în timpul procesului de spermatogeneză în 12 etape. Proteinele histonice suferă modificări chimice în timpul spermatogenezei, afectând astfel exprimarea genelor. Mai precis, echipa a analizat cele șapte metilări și o acetilare.
Acestea le-au catalogat ca markeri epigenetici - modificări care afectează expresia genei fără a schimba secvența de bază ADN a genomului în sine.
Comparațiile markerilor dintre șoarecii mai tineri și mai în vârstă folosind tehnici de cuantificare imagistică au relevat faptul că acestea din urmă au cantități mai mari de proteină histonică modificată, H3K79me3. Un studiu anterior realizat de profesorul Osumi a găsit o corelație între cantitatea de H3K79me3 în spermă și comunicarea anormală a vorbirii la pui, ceea ce o face un marker predictiv al tulburărilor neuronale.
Această nouă constatare semnalează că îmbătrânirea paternă afectează potențial neurodezvoltarea la om. Cercetări ulterioare asupra acestei probleme speră să dezvolte metode de diagnostic mai mari pentru tulburările care decurg din riscul vârstei paterne înaintate.
Studiul aici.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
