Bacteria mâncătoare de carne ce pune viața în pericol. Dr. Cosmin Măcuceanu: Se răspândește rapid. Este extrem de gravă
Această infecție se răspândește rapid și este extrem de gravă.
Fasceita necrozantă, o infecție bacteriană rară dar extrem de gravă, își face simțită prezența în comunități, generând îngrijorare și panică printre medici și cetățeni deopotrivă.
Această boală devastatoare, cunoscută și sub denumirea de "bacteria care mănâncă carne", este cauzată în majoritatea cazurilor de streptococi betahemolitici de grup A sau de o combinație de bacterii aerobe și anaerobe, incluzând specii precum Streptococ, Stafilococ, Proteus, Pseudomonas și altele.
Fasceita necrozantă, ce este

Fasceita necrozantă - FOTO: Freepik@vivekfxstudio
Dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase, arată pe pagina de Facebook a Spitalului Victor Babeș din Timișoara, ce este fasceita necrozantă.
"Bacteria care mănâncă carne. Fasceita necrozantă (FN) este o infecție bacteriană a pielii și a țesuturilor moi subiacente, cauzată în 80% din cazuri de streptococi betahemolitici de grup A (GAS) sau de un mix de bacterii aerobe și anaerobe (specii de Streptococ, Stafilococ, Proteus, Pseudomonas, Klebsiella, E. coli, Clostridium, Bacteroides).
Boala necesită intervenție medicală imediată și agresivă pentru a preveni complicațiile severe și mortalitatea ridicată asociată. Infecția poate începe printr-o leziune minoră a pielii, cum ar fi o tăietură, o mușcătură de insectă sau o înțepătură, și se răspândește rapid în țesuturile moi din proximitate.
Este o infecție rară, dar extrem de gravă, care progresează rapid. La aproximativ 85% dintre pacienții cu FN apare sindromul șocului septic. Incidența insuficienței multiple de organe și a mortalității este de 30%", arată dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase, arată pe pagina de Facebook a Spitalului Victor Babeș din Timișoara.
Fasceita necrozantă, cauze
Modul de transmitere este în general prin contact direct cu leziuni minore ale pielii, precum tăieturi sau mușcături de insecte, iar boala se poate răspândi rapid în țesuturile moi din proximitate. Simptomele includ febră, dureri severe și inflamație intensă în zona afectată, cu un grad de severitate care nu este întotdeauna proporțional cu aspectul clinic al leziunii.
"Factorii favorizanți sunt obezitatea, diabetul zaharat, patologia renală, insuficiența venoasă/arterială periferică, imunosupresia sau intervențiile chirurgicale abdominale recente. FN se caracterizează prin febră și dureri severe care nu sunt proporționale cu semnele clinice ale infecției pielii. Zona afectată devine eritematoasă (roșiatică), tumefiată și edematiată (lucioasă și umflată), iar la atingere este foarte caldă", mai arată dr. Cosmin Măcuceanu.
Fasceita necrozantă, tratament
Tratamentul pentru fasceita necrozantă necesită o abordare agresivă și rapidă, combinând terapia chirurgicală și terapia medicamentoasă. Debridarea extensivă a țesutului infectat și necrozat este esențială, uneori fiind necesară chiar și amputarea membrului afectat. În paralel, tratamentul medicamentos se bazează pe antibiotice cu spectru larg și terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale și tratarea complicațiilor grave.
"Tratamentul pentru FN are două componente: terapia chirurgicală și terapia medicamentoasă. Este esențială intervenția chirurgicală promptă cu debridarea (rezecția) extensivă a țesutului infectat și necrozat, dar și explorarea fasciei profunde și a mușchilor subiacenți, uneori fiind necesară amputarea membrului afectat.
Tratamentul medicamentos trebuie inițiat rapid sub strictă supraveghere medicală. Terapia se bazează pe o combinație de antibiotice cu spectru larg, iar în cazurile extreme terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale și tratamentul complicațiilor asociate, insuficiența renală sau șocul septic", mai explică dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase la Spitalul Victor Babeș, Timișoara.
-
Spasmul hipnic: De ce ai spasme în timpul somnului26.05.2026, 23:58
-
-
-
-
Epidemie fără precedent de meningită meningococică în Canterbury: 15 cazuri, 2 decese
Ce riscă zilnic personalul medical
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Cât de periculos este să stai pe vasul de toaletă
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
EXCLUSIV Gripa, fatală. Dr. Adrian Marinescu, avertisment: Riscuri crescute. Forme severe
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Un nou coronavirus, descoperit de medici. Medicii se tem de o nouă pandemie
La ce să fii atent când mănânci conserve. Dr. Tudor Ciuhodaru: Mortală
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Cum deosebim hantavirusul de COVID-19
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Cât de periculos este, de fapt, să porți aceeași pereche de șosete de două ori
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Hantavirusul în România. Ce este, cum se transmite și care sunt riscurile reale
Rujeola și scăderea vaccinării ROR în România: riscuri medicale și complicații severe la copii
Marea Britanie și-a pierdut statutul de țară liberă de rujeolă
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
