Batiste sau șervețele nazale. Care sunt mai potrivite pentru sănătate și mediu. Care rețin mai multe bacterii și germeni

Batiste sau șervețele nazale. Ce trebuie să știi despre care dintre acestea sunt mai potrivite pentru sănătate și mediu.
Batiste sau șervețele nazale. Ce alegi? În zilele noastre puțină lume mai folosește clasicele batiste de nas, dar chiar și așa sunt persoane care încă aleg această variantă. Dar care dintre batiste sau șervețelele nazale sunt mai potrivite.
Poate că vă aflați în situația de a avea febra fânului, COVID-19, răceală sau gripă și căutați un șervețel sau o batistă. Dar care dintre ele este mai bună pentru a opri răspândirea infecțiilor? Care are un impact mai mic asupra mediului? Să fie batista, care ne însoțește cel puțin din epoca romană? Sau șervețelul de hârtie, mai recent și mai utilizat pe scară largă?
S-ar putea să fiți surprinși de rezultate.
O scurtă istorie a batistei și a șervețelului de hârtie
Astăzi, ne gândim la batiste ca la ceva pentru a șterge nasul și pentru a prinde tusea și strănutul. Dar un pătrat atât de simplu de pânză are o istorie complexă.
În primul secol, romanii le foloseau pentru a șterge sudoarea sau pentru a masca gura și fața. De-a lungul timpului, oamenii au folosit ceea ce noi numim acum batista sau batista ca acoperământ pentru cap, ca văl și pentru deghizare, pentru a curăța mâinile, pentru răni și pentru a opri sângele.
Oamenii înstăriți le-au folosit pentru a indica clasa și manierele și pentru a șterge discret flegma, în loc să se murdărească de muci pe mâneci sau pe fuste.
Regalitatea le-a folosit pentru a indica bogăția și puterea prin darurile de batiste din in fin și mătase pentru supușii favoriți. Henric al VIII-lea a deținut o colecție vastă, unele dintre ele fiind decorate în relief cu aur și argint.
Putem urmări originile batistei de hârtie până în China, în secolul al II-lea î.Hr. Dar abia în anii 1920 au fost create șervețelele pe care le cunoaștem astăzi pentru a îndepărta machiajul și pentru a șterge nasul care curge din cauza febrei fânului.
Vezi și: O linguriță dintr-un condiment reduce tensiunea arterială. Mare atenție la cum îl consumi
Așadar, care dintre ele este mai bună pentru sănătatea noastră
În urmă cu mai bine de 100 de ani, batista de pânză era considerată un ”mic steag al morții” din cauza germenilor pe care îi purta și a modului în care contamina buzunarele în care era lăsată.
Mai târziu, am fost îndemnați să folosim batista deoarece ”tusea și strănutul răspândesc boli”. Astăzi, știm că secrețiile nazale adăpostesc viruși de tip răceală care pot fi transferați pe o serie de suprafețe - mâini, batiste, șervețele, mânere de ușă, tastaturi - supraviețuind uneori mult timp după expunerea inițială.
Astfel, suflându-vă nasul într-o batistă de bumbac reutilizabilă, apoi atingând un alt obiect, înseamnă că aceste virusuri se pot răspândi. Chiar dacă vă puneți imediat batista de bumbac la spălat, este posibil să contaminați suprafețele pe drum, cum ar fi mânerele ușilor, și să vă folosiți mâinile infectate pentru a folosi mașina de spălat.
Virusurile nu tind să supraviețuiască atât de mult timp pe țesuturi. Atâta timp cât aruncați șervețelele după ce le folosiți și nu le lăsați la îndemâna altora, șansele de a transmite germeni altora de la un șervețel folosit sunt mult mai mici.
Apoi, există întrebarea dacă batistele sau șervețelele sunt bariere eficiente împotriva tusei și a jetului respirator.
Învelitoarele de pânză de bază, cum ar fi batistele sau bandanele, pot capta sputa, la fel ca și șervețelele. Dar mai multe studii au arătat că acestea nu filtrează eficient aerosolii respiratori și nici nu vă împiedică să inhalați poluanți, agenți patogeni sau particule mici în suspensie, potrivit The New Daily.
Care dintre ele este mai bună pentru planetă
Dacă doriți să analizați considerentele de mediu, compania americană Ecosystem Analytics a comparat batistele din bumbac reutilizabile cu șervețelele de hârtie de unică folosință, folosind o analiză a ciclului de viață.
Aceasta a luat în considerare patru măsuri de impact asupra mediului asociate cu producția, transportul, utilizarea și eliminarea:
- Schimbările climatice (suma gazelor cu efect de seră: dioxid de carbon, metan, vapori de apă, protoxid de azot și CFC).
- Calitatea ecosistemelor (poluarea chimică a solului și a apei).Sănătatea umană (toxicitate cancerigenă și necancerigenă pentru oameni).
- Resursele (necesarul total de energie pentru extragerea energiei neregenerabile și a mineralelor).
Verdictul: batistă sau șervețele nazale
În cadrul celor patru măsuri, o batistă de bumbac a avut un impact de cinci până la șapte ori mai mare decât o șervețel echivalent. Și, de departe, cele mai mari efecte au fost legate de producția fiecăruia dintre aceste produse, mai degrabă decât de utilizarea sau eliminarea lor. Dacă sunteți în continuare dornici să folosiți o batistă din bumbac, ați putea opta pentru bumbac organic, care are o amprentă ecologică mai mică în comparație cu bumbacul standard produs în aceeași locație.
Dar producția de bumbac organic are randamente mai mici decât echivalentul său convențional, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai mult teren pentru a produce o cantitate echivalentă, ceea ce agravează impactul total asupra mediului.
Dacă vreți să vă simțiți mai bine când folosiți șervețele, cele fabricate din materiale reciclate pot fi o opțiune mai bună. Fabricarea lor duce la mai puține emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu fabricarea șervețelelor obișnuite.
Ștergerea nasului cu șervețele de hârtie pe care le aruncăm în mod corespunzător după utilizare (și pe care nu le păstrăm în buzunar), fabricate din material reciclat, este preferabilă din perspectiva sănătății și a mediului. Dar șervețelele nu au același farmec ca și batista de pânză istorică și versatilă.
-
Ceaiurile care reduc pofta de dulce și echilibrează glicemia15.10.2025, 21:12
-
-
-
-
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv15.10.2025, 15:47
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Rezistența la antibiotice se extinde rapid. Una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă, avertizează OMS
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.