Batiste sau șervețele nazale. Care sunt mai potrivite pentru sănătate și mediu. Care rețin mai multe bacterii și germeni
Batiste sau șervețele nazale. Ce trebuie să știi despre care dintre acestea sunt mai potrivite pentru sănătate și mediu.
Batiste sau șervețele nazale. Ce alegi? În zilele noastre puțină lume mai folosește clasicele batiste de nas, dar chiar și așa sunt persoane care încă aleg această variantă. Dar care dintre batiste sau șervețelele nazale sunt mai potrivite.
Poate că vă aflați în situația de a avea febra fânului, COVID-19, răceală sau gripă și căutați un șervețel sau o batistă. Dar care dintre ele este mai bună pentru a opri răspândirea infecțiilor? Care are un impact mai mic asupra mediului? Să fie batista, care ne însoțește cel puțin din epoca romană? Sau șervețelul de hârtie, mai recent și mai utilizat pe scară largă?
S-ar putea să fiți surprinși de rezultate.
O scurtă istorie a batistei și a șervețelului de hârtie
Astăzi, ne gândim la batiste ca la ceva pentru a șterge nasul și pentru a prinde tusea și strănutul. Dar un pătrat atât de simplu de pânză are o istorie complexă.
În primul secol, romanii le foloseau pentru a șterge sudoarea sau pentru a masca gura și fața. De-a lungul timpului, oamenii au folosit ceea ce noi numim acum batista sau batista ca acoperământ pentru cap, ca văl și pentru deghizare, pentru a curăța mâinile, pentru răni și pentru a opri sângele.
Oamenii înstăriți le-au folosit pentru a indica clasa și manierele și pentru a șterge discret flegma, în loc să se murdărească de muci pe mâneci sau pe fuste.
Regalitatea le-a folosit pentru a indica bogăția și puterea prin darurile de batiste din in fin și mătase pentru supușii favoriți. Henric al VIII-lea a deținut o colecție vastă, unele dintre ele fiind decorate în relief cu aur și argint.
Putem urmări originile batistei de hârtie până în China, în secolul al II-lea î.Hr. Dar abia în anii 1920 au fost create șervețelele pe care le cunoaștem astăzi pentru a îndepărta machiajul și pentru a șterge nasul care curge din cauza febrei fânului.
Vezi și: O linguriță dintr-un condiment reduce tensiunea arterială. Mare atenție la cum îl consumi
Așadar, care dintre ele este mai bună pentru sănătatea noastră
În urmă cu mai bine de 100 de ani, batista de pânză era considerată un ”mic steag al morții” din cauza germenilor pe care îi purta și a modului în care contamina buzunarele în care era lăsată.
Mai târziu, am fost îndemnați să folosim batista deoarece ”tusea și strănutul răspândesc boli”. Astăzi, știm că secrețiile nazale adăpostesc viruși de tip răceală care pot fi transferați pe o serie de suprafețe - mâini, batiste, șervețele, mânere de ușă, tastaturi - supraviețuind uneori mult timp după expunerea inițială.
Astfel, suflându-vă nasul într-o batistă de bumbac reutilizabilă, apoi atingând un alt obiect, înseamnă că aceste virusuri se pot răspândi. Chiar dacă vă puneți imediat batista de bumbac la spălat, este posibil să contaminați suprafețele pe drum, cum ar fi mânerele ușilor, și să vă folosiți mâinile infectate pentru a folosi mașina de spălat.
Virusurile nu tind să supraviețuiască atât de mult timp pe țesuturi. Atâta timp cât aruncați șervețelele după ce le folosiți și nu le lăsați la îndemâna altora, șansele de a transmite germeni altora de la un șervețel folosit sunt mult mai mici.
Apoi, există întrebarea dacă batistele sau șervețelele sunt bariere eficiente împotriva tusei și a jetului respirator.
Învelitoarele de pânză de bază, cum ar fi batistele sau bandanele, pot capta sputa, la fel ca și șervețelele. Dar mai multe studii au arătat că acestea nu filtrează eficient aerosolii respiratori și nici nu vă împiedică să inhalați poluanți, agenți patogeni sau particule mici în suspensie, potrivit The New Daily.
Care dintre ele este mai bună pentru planetă
Dacă doriți să analizați considerentele de mediu, compania americană Ecosystem Analytics a comparat batistele din bumbac reutilizabile cu șervețelele de hârtie de unică folosință, folosind o analiză a ciclului de viață.
Aceasta a luat în considerare patru măsuri de impact asupra mediului asociate cu producția, transportul, utilizarea și eliminarea:
- Schimbările climatice (suma gazelor cu efect de seră: dioxid de carbon, metan, vapori de apă, protoxid de azot și CFC).
- Calitatea ecosistemelor (poluarea chimică a solului și a apei).Sănătatea umană (toxicitate cancerigenă și necancerigenă pentru oameni).
- Resursele (necesarul total de energie pentru extragerea energiei neregenerabile și a mineralelor).
Verdictul: batistă sau șervețele nazale
În cadrul celor patru măsuri, o batistă de bumbac a avut un impact de cinci până la șapte ori mai mare decât o șervețel echivalent. Și, de departe, cele mai mari efecte au fost legate de producția fiecăruia dintre aceste produse, mai degrabă decât de utilizarea sau eliminarea lor. Dacă sunteți în continuare dornici să folosiți o batistă din bumbac, ați putea opta pentru bumbac organic, care are o amprentă ecologică mai mică în comparație cu bumbacul standard produs în aceeași locație.
Dar producția de bumbac organic are randamente mai mici decât echivalentul său convențional, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai mult teren pentru a produce o cantitate echivalentă, ceea ce agravează impactul total asupra mediului.
Dacă vreți să vă simțiți mai bine când folosiți șervețele, cele fabricate din materiale reciclate pot fi o opțiune mai bună. Fabricarea lor duce la mai puține emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu fabricarea șervețelelor obișnuite.
Ștergerea nasului cu șervețele de hârtie pe care le aruncăm în mod corespunzător după utilizare (și pe care nu le păstrăm în buzunar), fabricate din material reciclat, este preferabilă din perspectiva sănătății și a mediului. Dar șervețelele nu au același farmec ca și batista de pânză istorică și versatilă.
-
-
De ce provoacă statinele dureri musculare14.12.2025, 21:01
-
EXCLUSIV Plante și ceaiuri care ajută la curățarea plămânilor14.12.2025, 19:42
-
Cum te ajută regula 30:15 ca să scapi de durerile de spate14.12.2025, 18:52
-
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Pisicile, afectate de gripa aviară. Specialiștii trag un semnal privind o viitoare pandemie
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
EXCLUSIV Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
