Descoperă informații esențiale despre o afecțiune gravă a sănătății orale cauzată de bacterii care atacă țesuturile de suport ale dinților, adesea asociată cu igiena orală precară și factori...
Parodontita este o boală gingivală severă cauzată de o infecție bacteriană care inflamează țesuturile moi care susțin dinții. Netratată, aceasta poate duce la pierderea dinților și la probleme de mobilitate. Întâlnită în mod obișnuit la persoanele sub 30 de ani, este mai frecventă pe măsură ce îmbătrânesc.
Cu toate acestea, poate afecta pe oricine are o igienă orală precară, în special pe cei care nu se spală pe dinți și nu folosesc ața dentară în mod regulat. Unele persoane sunt predispuse genetic la parodontită, cu un istoric de boală gingivală la părinții sau bunicii biologici.
Gingiile sănătoase sunt ferme și se potrivesc perfect în jurul dinților, în timp ce simptomele parodontitei includ gingii roșiatice, sensibile sau umflate, gingii care sângerează, respirație urât mirositoare, puroi, dinți slăbiți, pierderea dinților, recesiune gingivală, dureri de mestecat, noi lacune și schimbări în alinierea dinților.
Vezi și: De ce apare tahicardia. De câte tipuri este și care dintre ele poate fi fatal
Parodontita este cauzată în primul rând de o igienă orală precară, în care bacteriile aderă la placa bacteriană și tartrul de pe suprafața dinților. Aceste bacterii se deplasează sub linia gingivală, provocând eroziunea țesuturilor de susținere a dinților, ceea ce duce la infecție, pierdere de țesut și pierderea dinților.
Alți factori de risc includ fumatul, diabetul, genetica, schimbările hormonale la femei și la cei care au fost desemnați de sex feminin la naștere, precum și afecțiunile care provoacă inflamații, cum ar fi artrita și bolile cardiovasculare. Potrivit CDC, fumatul slăbește capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, în timp ce diabetul crește riscul de infecții. Genetica și istoricul familial contribuie, de asemenea, la riscul de boli gingivale.
Pe măsură ce boala parodontală se agravează în timp, devine din ce în ce mai supărătoare. Există patru faze ale bolii gingivale, care constau în:
- Gingivita: Mai puțin severă decât parodontita, gingivita este o boală a gingiilor în fază incipientă. Gingivita provoacă umflarea și înroșirea gingiilor, deși nu provoacă încă pierderea osului din jurul dinților. Dacă mergi la medicul dentist pentru curățări în mod regulat și îmbunătățești modul în care îți periezi dinții, poți preveni gingivita.
- Parodontită ușoară: Gingivita progresează în parodontită ușoară dacă nu se primește tratament. În acest stadiu, țesutul din jurul dinților începe să se retragă și gingiile încep să se îndepărteze de ei. Ca urmare, vei avea goluri parodontale. Acolo unde periuța de dinți și ața dentară nu pot ajunge, aceste spatții rețin germenii, tartrul și placa bacteriană.
- Parodontită moderată: Pe măsură ce boala se înrăutățește, țesutul care înconjoară dinții începe să dispară și mai mult. Țesuturile moi și ligamentele care susțin și mențin sănătatea dinților sunt în continuare distruse de bacterii. Gingiile pot începe să vte doară și să devină sensibile în acest moment.
- Parodontită severă: Gravitatea bolii crește dacă nu se primește tratament pentru parodontită. Dinții se pot slăbi și, în cele din urmă, pot cădea pe măsură ce pierderea osoasă progresează. În afară de sângerarea gingiilor, poți observa, de asemenea, puroi și infecție de-a lungul liniei gingivale, ceea ce poate provoca o respirație urât mirositoare persistentă, adesea cunoscută sub numele de halitoză.
Citește și: Ce se întâmplă în corp atunci când dormi. Sistemele de autoîngrijire ale organismului din timpul somnului
Tratamentul bolilor gingivale variază în funcție de gravitatea afecțiunii. Există atât opțiuni nechirurgicale, cât și chirurgicale pentru tratarea parodontitei. Tratamentele nechirurgicale, cum ar fi antibioticele sau detartrajul și pilirea rădăcinilor, sunt eficiente pentru parodontita ușoară până la moderată.
Aceste tratamente implică anestezie locală pentru a amorți gingiile și a curăța bacteriile adânc sub linia gingivală. Detartrajul și pilirea rădăcinilor se face adesea în două sau mai multe vizite, fiind important să revii la o lună după pentru a verifica rezultatele.
Tratamentele chirurgicale pentru parodontita moderată până la severă pot necesita o intervenție chirurgicală cu lambou, în care un parodontolog face o incizie de-a lungul liniei gingivale și ridică temporar țesutul gingival departe de dinți. Dacă pierderea osoasă este cauzată de infecție, parodontologul poate recontura creasta osoasă subiacentă pentru a facilita curățarea.
Grefele osoase dentare sunt recomandate pentru cei cu pierderi osoase semnificative, unde materialul de grefă osoasă este plasat în zonele în care s-a pierdut țesut osos. Acest lucru servește ca o schelă pentru o nouă creștere osoasă, reducând riscul de infecție viitoare și de pierdere a dinților.
Recesiunea gingivală apare atunci când țesutul gingival se îndepărtează de dinți, expunând rădăcinile dinților și făcându-i să pară mai lungi. Operația de grefă gingivală acoperă rădăcinile expuse ale dinților, îmbunătățește aspectul zâmbetului și reduce riscul de recesiune ulterioară.
Regenerarea tisulară ghidată presupune plasarea unei membrane speciale biocompatibile între osul existent și dinte, împiedicând țesutul nedorit să crească în zonă și încurajând creșterea osoasă. Plasma bogată în trombocite (PRP) poate fi, de asemenea, utilizată pentru a regenera țesutul osos sau gingival, obținută dintr-o probă de sânge.
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.
Stomatologii au dezvăluit adevărul dezgustător despre periuța de dinți.
Când se recomandă aparatul dentar copiilor și de ce trebuie evitat suptul degetului sau al suzetei.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Implanturile zigomatice sunt recomandate chiar și persoanelor care suferă de osteoporoză, însă cu o condiție.
