Prof. dr. Lucian Negreanu ne-a vorbit despre boala inflamatorie intestinală, despre bolile digestive și impactul pe care-l are stresul asupra sănătății...
"Se aude din ce în ce mai des despre acest diagnostic de boală inflamatorie intestinală și vedem o creștere mare a numărului de boli de tip inflamator sau disimunitar. Vedem o exacerbare a diagnosticului de astm, vedem foarte mulți pacienți cu boli reumatice și în ultima vreme, și în România crește numărul de pacienți cu boala inflamatorie intestinală.
E un diagnostic care nu e întotdeauna ușor de pus, evident să e un diagnostic pe care îl avem de aproape 100 și ceva de ani, când a fost prima dată descris de Burrill Crohn această patologie și probabil că e o boală a civilizației de astăzi. Nu știm exact în ce măsură stresul joacă un rol, dar avem dovezi la oamenii care se mută dintr-un loc în altul, la migranții din zone în care sunt puține boli inflamatorii precum Japonia. Imigranții japonezi în America au avut o creștere majoră de astfel de boli.
Alimentația super-procesată joacă și ea un rol și aici vedem un exemplu, cred că primul caz descris în China datează din 1983, deci relativ recent și este pus pe seama modernizării alimentației și probabil unor lucruri pe care nu le știm suficient din alimentație. Evident, joacă un rol și climatul genetic, pentru că sunt foarte multe studii.
Aș zice că o să avem dovezi interesante, pentru că e o echipă din America, un profesor plecat din Franța, care s-a transplantat în urmă cu mai bine de 15 ani la New York și care face acum niște studii genetice și seologice și de microbiom intestinal la veteranii americani, oameni sănătoși.
Și a monitorizat 15 - 20 de ani și la cei care au făcut boli inflamatorii se uită care au fost factorii predispozanți: genetici, alimentari, de microb intestinali știm că e un Univers pe care nu-l înțelegem exact", a declarat prof. dr. Lucian Negreanu, de la Spitalul Universitar de Urgență din București, în exclusivitate pentru DC Medical.
"E un studiu britanic care a dat pacienților un regim cu ouă de tenie. I-au infectat în mod voit. Studiul e publicat în una dintre cele mai mari reviste de gastro. Și practic, ce au observat este că infectarea acestor pacienți producea un soi de îmblânzire al sistemului imun la nivel digestiv.
Sistemul nostru imunitar nu mai reacționa exagerat la factori din alimentație sau din mediu. Știm acum că foarte multe boli și se plusează foarte mult și vom vedea în ce măsură viitorul va da dreptate, că am ajuns acum să punem și cardiopatia ischemică, diabetul și obezitatea, toate din microbiomul intestina. Măcar de ar fi așa și să vedem peste 10 ani un iaurt care să ne vindece de tot felul de boli.
Ideea e că pacienții aceștia au o diversitate a microbilor mult mai mică.
Și s-a văzut la copiii care au primit antibiotice în mod excesiv sau formula de lapte praf și probabil interacțiunea cu microbii, și din modul în care ne colonizăm, pentru că ne colonizăm din primele ore de după naștere, se pare că dă un determinism și că în viitor, combinat cu factori de mediu, alimentari, fumat... poate să ducă la apariția bolii.
Se cercetează și sunt echipe la New York, la Israel care fac astfel de studii. Îți imaginezi ce ar fi să tratezi pacientul înainte de a dezvolta boala. Și dacă ai putea, ai interveni și schimba microbiomul intestinal. Dacă omul ăla are o amprentă microbiană care nu e cunoscută. Și să o schimbi în sens bun, de a nu mai face vreo boală.
În plus, sunt acum teste care-ți pun amprenta ta de microb intestinali care nu sunt deloc teste credibile, nu am ajuns la astfel de performanțe, pentru că sunt miliarde de microbi și rolul lor nu e perfect cunoscut și aceste teste sunt abordate în mod excesiv și pacienții plătesc sume considerabile, ceea ce e un fel de biletele de papagal de la bănci, când ne miram cum ne-a găsit, când, de fapt, era o manipulare.
Societatea Franceză de Gastroenterologie chiar a recomandat anul trecut, o recomandare formală către medici, ca nu cumva să mai facă astfel de teste, pentru că sunt excesive și inutile, stresează pacienții și nu aduc nicio contribuție esențială", a mai spus medicul primar de medicină internă și gastroenterologie.
"E o boală a oamenilor tineri, care debutează la vârste fragede. Vedem acum, din păcate chiar și în România, mulți copii, deși la populația pediatrică, o creștere a numărului de bolnavi.
Debutează cu:
- mucus
- diaree
- sânge
- durere abdominală
- scădere ponderală
- dificultăți de creștere și anemie (la copii)", a mai spus medicul.
Vezi mai multe în video:
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
