Antibioticele sunt medicamente necesare în tratarea infecțiilor de origine bacteriană. Dar luate în alte afecțiuni sau fără a respecta indicațiile medicului, pot face mai mult rău pe termen lung, prin...
Atunci când o persoană are cu adevărat nevoie de antibiotic, beneficiile depășesc riscul efectelor secudare și al rezistenței la antibiotice, arată U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Dar, întrebarea este dacă chiar sunt necesare întotdeauna antibioticele? Experții CDC oferă un răspuns.
Antibioticele sunt medicamente realizate astfel încât să ucidă sau să încetinească creșterea bacteriilor și a unor ciuperci.
Aceste medicamente sunt frecvent utilizate pentru combaterea infecțiilor bacteriene, dar nu pot lupta, spre exemplu, împotriva infecțiilor cauzate de viruși.
De asemenea, antibioticele nu sunt eficente în cazul unor infecții virale precum răceala sau gripa.
Un antibiotic va trata doar o infecție bacteriană, nu una virală sau fungică.
Dacă antibioticul este prescris administrat peste măsură sau pentru infecții care nu sunt de origne bacteriană, există riscul să se dezvolte bacterii rezistente la anibiotice. Rezistența apare atunci când o bacterie suferă o mutație ce o face imună la antibiotice.
Niciodată nu trebuie înterupt tratamentul cu antibiotice doar pentru că starea s-a îmbunătățit. Infecția pe care încercați să o tratați s–ar putea să nu fi trecut de tot, creând un mediu favorabil pentru dezvoltarea unor infecții secundare care vor fi rezistente la antibioticele pe care le luați deja.
Doar medicul decide când se întrerupe un tratament cu antibiotice.
Diagnosticarea rezistenței la medicamente se face prin teste de laborator. Din păcate, în astfel de cazuri, medicii vor fi nevoiți să apeleze la ceea ce numim „antibiotice de ultimă linie”, care sunt extrem de puternice și care au și efecte secundare pe măsură. Vancomicina, de exemplu, reprezintă ultima linie de apărare pentru anumite infecții cu Staphylococcus aureus rezistente la meticilină (MRSA).
Antibioticele pot, de asemenea, să provoace efecte secudare precum amețeala, greață sau diaree.
Articolul complet poate fi citit AICI.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
