EXCLUSIV Ce s-a descoperit în apa din România, la stațiile de epurare. Streinu-Cercel: Surprizele sunt mari, trebuie făcut ceva! Germeni cu mutații. Toate spitalele au același lux de evacuare

De foarte multe ori de întâmplă ca cei care consumă apă de la robinet să se simtă rău şi să prezinte simptome ale unor infecţii pe care le dau bacteriile din apă, una dintre cele mai cunoscute fiind E-Coli.

An de an o mulțime de oameni se prezintă în camerele de gardă ale spitalelor cu vărsături, grețuri, febră și primesc diagnostice dure de enterocolite și nu numai, iar reprezentanții DSP dau amenzi şi avertismente administratorilor reţelelor de distribuţie a apei, cărora li se cere să rezolve de urgenţă aceaste probleme ale bacteriilor din apă.

Calitatea apei este destul de rea dacă nu se iau măsuri, iar medicul Adrian Streinu-Cercel ne-a confirmat acest lucru în urma unui studiu făcut de Institutul Matei Balș.

Medicul Adrian Streinu-Cercel ne-a vorbit despre rezistența la antibiotice și despre riscurile la care ne supunem când ne auto-administrăm inutil antibiotice. Mai mult, întrebat dacă, ținând cont de această rezistență la antibiotice au apărut și antibiotice noi sau dacă are așteptări în privința aceasta, medicul primar de boli infecțioase ne-a spus că are așteptări mari, dând exemplul companiilor farmaceutice din Marea Britanie, cărora li s-a cerut ca în 10 ani să vină cu 10 antibiotice noi pe piață.

"Noi avem așteptări foarte mari, pentru că ne aducem aminte de pe vremea lu Clinton, președintele din Statele Unite, care a făcut un forum împreună cu premierul de la acea vreme din Marea Britanie ca să ceară companiilor farmaceutice ca într-un interval de 10 ani de zile să vină cu 10 antibiotice noi. Acest lucru încă nu s-a întâmplat, dar s-a întâmplat altceva.

Cum știi dacă ai alergie sau intoleranță la un aliment. Alimentele care sau cele mai multe alergii și primele semne de ALARMĂ: Toată lumea trebuie să știe. Internare de urgență

Pandemia, transformată în hiperendemie. Când se termină COVID. Popovici: OMS a dat un semnal. Nu putem să așteptăm

Astenia de primăvară și schimbarea orei de vară, efecte și adaptare. Dafinoiu: Avem nevoie cam de o săptămână

Dintre antibioticele vechi, s-a făcut o serie de combinații care în momentul de față se demonstrează a fi utile pentru a depăși rezistența unora dintre germeni.

Avem o listă cât se poate de largă cu potențiale noi molecule din clase noi terapeutice. Iar în această poveste mai intervin și bacteriofagii, care la începutul secolului trecut păreau să fie de largă utilizare, nu s-a reușit la momentul respectiv să facă combinații de bacteriofagi care să permită atacarea mai multor germeni", a declarat medicul Adrian Streinu-Cercel, medic primar Boli infecţioase, Doctor în Științe Medicale, Președinte Comisia pentru Sănătate în Senatul României, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii "Academia de Sănătate".

Ce s-a găsit în apele din țară. Streinu-Cercel, descoperire în stațiile de epurare a apei

"Bacteriofagii aceștia știm că reprezintă călcâiul lui Ahile a fiecărei bacterii în parte și fiecare bacterie își are nașul într-un astfel de bacteriofag, dar evident că el trebuie căutat și culmea, acei bacteriofagi se regăsesc în apele uzate, acolo trebuie să-i căutăm.

Noi am făcut un studiu la Matei Balș, un studiu care se cheamă RADAR și am studiat și se găsește în apele uzate din diferite unități sanitare din țară, adică la zona de epurare a apelor respective am recoltat apă și am căutat.

Surprizele sunt mari, pentru că acolo se regăsesc multe bacterii multirezistente și trebuie făcut ceva și în această zonă.

Și iată că vorbim despre acest de concept de "One Health", și noi care suntem generator de sănătate, trebuie să fim atenți cu mediul, pentru a nu îmbolnăvi mediul cu astfel de micro-organisme multi-rezistente", ne-a dezvăluit medicul Adrian Streinu-Cercel.

"Toate spitalele beneficiază de același lux de evacuare de microorganisme în apele reziduale"

"În tradiție, spitalele de boli infecțioase, spitale în general, erau izolate încă de când s-au înființat. Ele erau la marginea localităților și cu atât mai mult spitalele de boli infecțioase tocmai datorită acestei posibilități de a transmite respectivele boli și respectivii germeni altor oameni, altor persoane. Lucrurile s-au schimbat, suntem în secolul 21 și vă întreb, funcționați pe o mare platformă medicală, cea de la Colentina, în care aveți alături un spital multidisciplinar și din câte știu chiar dvs. aveți în proiect un spital multidisciplinar în care să integrați actualul Institut Matei Balș. Cum vedeți dezvoltarea segmentului de boli infecțioase într-un context modern și în ideea multidisciplinarității de care poate câteodată aveți nevoie", a întrebat acad. prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.

"Cu siguranță așa este, pentru că ne uităm, de exemplu, la patologia la nivelul sistemului nervos central, unde se pot forma o serie de abcese, acele abcese trebuie atacate și respectiv abordate din punct de vedere chirurgical.

Este greu de făcut în unitățile unde nu se lucrează cu septici. Atunci evident că trebuie schimbată puțin paradigma din acest punct de vedere. Nu mai vorbesc de abcese pulmonare, abcese hepatice, abcese psoas, care au devenit tot mai multe în ultimii ani de zile și nu știu de ce au apărut atâtea abcese de psoas, dar reprezintă o problemă, se asociază și cu spondilodiscite.

O abordare inter-sectorială în patologia bolilor infecțioase, mai devreme sau mai târziu o să apară.

Vă spuneam că secțiile de terapie intensivă, după cum știți, a fost o serie de rumori că de ce avem noi secții de terapie intensivă la boli infecțioase. Tocmai pentru a putea asista pacientul critic. Pacientul critic, care are și o multitudine de gene asociate, nu poate fi transportat dintr-o parte în alta ca să se ducă, eventual să contamineze alte zone.

În ceea ce privește apele reziduale, toate spitalele beneficiază de același lux de evacuare de microorganisme, pentru că noi suntem tapetați cu aceste microorganisme și avem mai mult de 10 ori de microorgisme noi și noi.

Iar atunci când pacienții sunt tratați cu antibiotice, ele își pot modifica sensibilitatea și germenii care sunt eliminați din locuri aseptice, sunt germeni cu mutații de rezistență și noi am văzut acest lucru în stații de așa-zise stații de epurare a apelor reziduale.

Deci cu toții ar trebui să gândim o altă modalitate de abordare a pacientului în totalitate, inclusiv din punct de vedere al bolilor infecțioase, inclusiv de apă", a conchis medicul Adrian Steinu-Cercel.

Vezi mai multe în video: