COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori

Vezi și: Medicamentul care distruge cele mai mici tumori. E nevoie doar de o singură doză

Infecția cu COVID-19 continuă să aibă implicații neașteptate asupra sănătății pe termen lung, chiar și după recuperarea aparent completă. Cercetătorii au descoperit că unele persoane pot dezvolta afecțiuni complexe și greu de gestionat, care le pot afecta semnificativ calitatea vieții. Într-un nou studiu, experții subliniază legătura dintre COVID-19 și riscul crescut de a dezvolta boli fără tratament specific, subliniind necesitatea monitorizării pe termen lung a pacienților.

Sindromul de oboseală cronică, în creștere după pandemia de COVID

Un nou studiu realizat în cadrul inițiativei RECOVER, susținută de Institutul Național de Sănătate din SUA (NIH), arată o legătură semnificativă între infecția cu COVID-19 și dezvoltarea sindromului de oboseală cronică (ME/CFS). Potrivit cercetării, persoanele care au trecut prin COVID-19 au un risc de aproape 8 ori mai mare de a dezvolta această afecțiune debilitantă.

În urma pandemiei, cazurile de ME/CFS au înregistrat o creștere semnificativă, cu un număr de pacienți de 15 ori mai mare față de perioada pre-pandemică. Cercetătorii susțin că această schimbare este legată de infecțiile cu COVID-19, iar specialistul Dr. Suzanne D. Vernon, autor principal al studiului, atrage atenția asupra necesității ca furnizorii de servicii medicale să recunoască această afecțiune post-COVID și să o abordeze corect.

"Este esențial ca ME/CFS post-COVID să fie identificat de către medicii de familie, pentru ca tratamentele și gestionarea să fie realizate la timp", a declarat Vernon, potrivit IFL Science.

Vezi și: Tehnica ce vindecă boala Parkinson și epilepsia. Vlad Ciurea: Se liniștesc mișcările care "handicapează" pacientul. Nu mai atingem creierul brutal

Ce este sindromul de oboseală cronică

ME/CFS este o afecțiune cronică complexă ce poate apărea după o infecție virală, chiar și după o formă ușoară de boală. Printre simptomele cele mai întâlnite se numără oboseala extremă, tulburările cognitive (ceața mentală), amețelile, în care simptomele se agravează după activități fizice minore. Aproape un sfert dintre cei afectați de ME/CFS ajung să fie imobilizați la pat în perioadele cele mai severe ale bolii.

Paralelele între COVID-ul prelungit și ME/CFS sunt evidente, având în vedere că ambele condiții implică simptome asemănătoare și pot afecta grav calitatea vieții pacienților.

Metodologia studiului

Cercetarea s-a bazat pe datele colectate din cadrul inițiativei RECOVER, care a inclus 11.785 de persoane infectate cu COVID-19 și un grup de control de 1.439 de persoane neinfectate. Participanții au fost evaluați la minimum șase luni după infecția cu COVID-19 pentru a observa dacă dezvoltă simptome compatibile cu ME/CFS. Rezultatele au arătat că 4,5% dintre cei infectați au îndeplinit criteriile pentru ME/CFS, comparativ cu doar 0,6% dintre cei din grupul de control.

De asemenea, cercetătorii au observat că 90% dintre pacienții cu ME/CFS au fost și cei mai simptomatici dintre pacienții cu COVID prelungit, ceea ce subliniază legătura dintre cele două condiții.

Vezi și: Biotina, rol promițător în protecția împotriva neurodegenerării induse de mangan. Protejează creierul

COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică - FOTO: Freepik@bugphai

Simptome comune ale oboselii cronice și COVID

Printre cele mai comune simptome raportate de participanții la studiu se numără oboseala extremă post-efort, intoleranța ortostatică (amețeli când stau în picioare) și dificultăți cognitive.

Aceste simptome sunt deja binecunoscute în rândul pacienților cu COVID prelungit. Cercetătorii subliniază nevoia de a înțelege mai bine mecanismele care stau la baza acestor afecțiuni și factorii care îi fac pe unii pacienți mai predispuși la dezvoltarea lor.

Cercetări suplimentare

Deși studiul aduce dovezi solide despre legătura dintre COVID-19 și ME/CFS, cercetătorii subliniază că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege în profunzime de ce anumite persoane dezvoltă afecțiuni post-virale și care sunt factorii predispozanți.

"Cercetările suplimentare vor ajuta la identificarea celor care ar putea fi mai vulnerabili și la stabilirea unor strategii de tratament eficiente", a explicat dr. Vernon.