De ce să faci exerciții fizice dimineața, înainte de micul dejun. STUDIU

Exercițiile fizice, alături de alimentația sănătoasă, ne ajută să ne menținem greutatea și sănătatea. Excesul de greutate și obezitatea sunt legate de o multitudine de afecțiuni, cum ar fi diabetul de tip 2...
Un studiu publicat recent arată că exercițiile fizice înainte de micul dejun aduc multe beneficii pentru sănătate, inclusiv creșterea sensibilității la insulină și pierderea eficientă în greutate. O echipă de cercetători de la Universitatea din Bath din Regatul Unit a analizat dacă modificarea momentului când faci exerciții și mănânci poate ajuta la controlul nivelului de zahăr din sânge.
Cercetătorii au descoperit, spre exemplu, că persoanele care fac exerciții fizice sau se antrenează înainte de micul dejun ard de două ori mai multă grăsime decât cei care se antrenează după micul dejun. Studiul, care a fost publicat în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism (link direct studiu), a implicat 30 de bărbați supraponderali sau obezi.
Cercetătorii au comparat rezultatele de la două grupuri experimentale: în primul, bărbații au făcut exerciții înainte de a lua micul dejun, iar în al doilea, subiecții au făcut exerciții fizice după micul dejun. Cele două grupuri au avut sesiuni similare de antrenament și un program identic de exerciții. Doar că ora de a lua micul dejun a fost diferită. Pe parcursul perioadei de studiu care a durat șase săptămâni, cercetătorii s-au concentrat asupra efectului exercițiilor fizice asupra depozitelor de grăsime din mușchi.
Control mai bun al zahărului din sânge
Spre exemplu, ei au constatat că nivelurile mai scăzute de insulină în timpul exercițiilor fizice date de postul peste noapte ar putea duce la creșterea consumului de grăsimi dimineața. În acest fel, cei care fac exerciții fizice înainte de a mânca consumă mai multă grăsime din mușchii lor și din țesutul adipos, ca sursă de energie pentru aceste antrenamente. Deși pe parcursul studiului nu au existat diferențe de greutate între subiecții din cele două grupuri, adică nimeni nu a slăbit miraculos, a existat o diferență în ceea ce înseamnă sănătate generală. Adică, participanții care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au avut o sănătate mai bună, deoarece corpul lor a fost capabil să răspundă la insulină mai eficient. În plus, ei au avut niveluri normale de zahăr din sânge, ceea ce poate preveni dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.
„Rezultatele noastre sugerează că inversarea momentului în care mănânci cu cel în care faci mișcare poate aduce schimbări profunde și pozitive asupra sănătății tale generale. Am descoperit că bărbații din studiu care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au de două ori mai multă grăsime decât ceilalți.
Este important. Deși nu a avut niciun efect asupra scăderii în greutate, le-a îmbunătățit substanțial starea generală de sănătate”, a explicat dr. Javier Gonzalez de la Departamentul pentru Sănătate de la Universitatea din Bath.
„Grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun și-a crescut capacitatea de a răspunde la insulină, ceea ce este mai remarcabil, având în vedere că ambele grupuri care au făcut exerciii au pierdut în medie același număr de kilograme. Singura diferență a fost momentul în care mâncau” a mai a rătat el.
Mușchii mai sensibili la insulină
Pe lângă un control mai bun al glicemiei, cercetătorii au constatat că mușchii celor care s-au antrenat înainte de micul dejun au fost mai sensibili la insulină decât al bărbaților din al doilea grup.
În plus, grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun a avut o creștere mai bună a proteinelor cheie, în special a celor implicate în transportul glucozei din sânge la mușchi. Studiul pune în lumină importanța efectuării unui exercițiu în starea „de post” peste noapte, indiferent de intensitatea exercițiilor și de durata efortului lor de a se antrena.
Activitatea fizică și exercițiile pot ajuta la prevenirea multor afecțiuni de sănătate, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Toate ghidurile internaționale recomandă ca oamenii să facă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute pe săptămână de activitate fizică intensă.
-
-
Patru alimente delicioase care îți protejează creierul13.10.2025, 15:34
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.