De ce să faci exerciții fizice dimineața, înainte de micul dejun. STUDIU
Exercițiile fizice, alături de alimentația sănătoasă, ne ajută să ne menținem greutatea și sănătatea. Excesul de greutate și obezitatea sunt legate de o multitudine de afecțiuni, cum ar fi diabetul de tip 2...
Un studiu publicat recent arată că exercițiile fizice înainte de micul dejun aduc multe beneficii pentru sănătate, inclusiv creșterea sensibilității la insulină și pierderea eficientă în greutate. O echipă de cercetători de la Universitatea din Bath din Regatul Unit a analizat dacă modificarea momentului când faci exerciții și mănânci poate ajuta la controlul nivelului de zahăr din sânge.
Cercetătorii au descoperit, spre exemplu, că persoanele care fac exerciții fizice sau se antrenează înainte de micul dejun ard de două ori mai multă grăsime decât cei care se antrenează după micul dejun. Studiul, care a fost publicat în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism (link direct studiu), a implicat 30 de bărbați supraponderali sau obezi.
Cercetătorii au comparat rezultatele de la două grupuri experimentale: în primul, bărbații au făcut exerciții înainte de a lua micul dejun, iar în al doilea, subiecții au făcut exerciții fizice după micul dejun. Cele două grupuri au avut sesiuni similare de antrenament și un program identic de exerciții. Doar că ora de a lua micul dejun a fost diferită. Pe parcursul perioadei de studiu care a durat șase săptămâni, cercetătorii s-au concentrat asupra efectului exercițiilor fizice asupra depozitelor de grăsime din mușchi.
Control mai bun al zahărului din sânge
Spre exemplu, ei au constatat că nivelurile mai scăzute de insulină în timpul exercițiilor fizice date de postul peste noapte ar putea duce la creșterea consumului de grăsimi dimineața. În acest fel, cei care fac exerciții fizice înainte de a mânca consumă mai multă grăsime din mușchii lor și din țesutul adipos, ca sursă de energie pentru aceste antrenamente. Deși pe parcursul studiului nu au existat diferențe de greutate între subiecții din cele două grupuri, adică nimeni nu a slăbit miraculos, a existat o diferență în ceea ce înseamnă sănătate generală. Adică, participanții care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au avut o sănătate mai bună, deoarece corpul lor a fost capabil să răspundă la insulină mai eficient. În plus, ei au avut niveluri normale de zahăr din sânge, ceea ce poate preveni dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.
„Rezultatele noastre sugerează că inversarea momentului în care mănânci cu cel în care faci mișcare poate aduce schimbări profunde și pozitive asupra sănătății tale generale. Am descoperit că bărbații din studiu care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au de două ori mai multă grăsime decât ceilalți.
Este important. Deși nu a avut niciun efect asupra scăderii în greutate, le-a îmbunătățit substanțial starea generală de sănătate”, a explicat dr. Javier Gonzalez de la Departamentul pentru Sănătate de la Universitatea din Bath.
„Grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun și-a crescut capacitatea de a răspunde la insulină, ceea ce este mai remarcabil, având în vedere că ambele grupuri care au făcut exerciii au pierdut în medie același număr de kilograme. Singura diferență a fost momentul în care mâncau” a mai a rătat el.
Mușchii mai sensibili la insulină
Pe lângă un control mai bun al glicemiei, cercetătorii au constatat că mușchii celor care s-au antrenat înainte de micul dejun au fost mai sensibili la insulină decât al bărbaților din al doilea grup.
În plus, grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun a avut o creștere mai bună a proteinelor cheie, în special a celor implicate în transportul glucozei din sânge la mușchi. Studiul pune în lumină importanța efectuării unui exercițiu în starea „de post” peste noapte, indiferent de intensitatea exercițiilor și de durata efortului lor de a se antrena.
Activitatea fizică și exercițiile pot ajuta la prevenirea multor afecțiuni de sănătate, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Toate ghidurile internaționale recomandă ca oamenii să facă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute pe săptămână de activitate fizică intensă.
-
-
-
Cum se taie corect ceapa cubulețe03.03.2026, 19:16
-
10 semne că te afli în stare de cetoză03.03.2026, 17:21
-
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Marea Britanie și-a pierdut statutul de țară liberă de rujeolă
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
Rezistența la antibiotice se extinde rapid. Una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă, avertizează OMS
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Virusul care se ascunde în brânză
Cum se transmite HIV?
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Virusul comun care crește dramatic riscul de probleme cardiace potențial fatale
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
