De ce să faci exerciții fizice dimineața, înainte de micul dejun. STUDIU

Exercițiile fizice, alături de alimentația sănătoasă, ne ajută să ne menținem greutatea și sănătatea. Excesul de greutate și obezitatea sunt legate de o multitudine de afecțiuni, cum ar fi diabetul de tip 2...
Un studiu publicat recent arată că exercițiile fizice înainte de micul dejun aduc multe beneficii pentru sănătate, inclusiv creșterea sensibilității la insulină și pierderea eficientă în greutate. O echipă de cercetători de la Universitatea din Bath din Regatul Unit a analizat dacă modificarea momentului când faci exerciții și mănânci poate ajuta la controlul nivelului de zahăr din sânge.
Cercetătorii au descoperit, spre exemplu, că persoanele care fac exerciții fizice sau se antrenează înainte de micul dejun ard de două ori mai multă grăsime decât cei care se antrenează după micul dejun. Studiul, care a fost publicat în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism (link direct studiu), a implicat 30 de bărbați supraponderali sau obezi.
Cercetătorii au comparat rezultatele de la două grupuri experimentale: în primul, bărbații au făcut exerciții înainte de a lua micul dejun, iar în al doilea, subiecții au făcut exerciții fizice după micul dejun. Cele două grupuri au avut sesiuni similare de antrenament și un program identic de exerciții. Doar că ora de a lua micul dejun a fost diferită. Pe parcursul perioadei de studiu care a durat șase săptămâni, cercetătorii s-au concentrat asupra efectului exercițiilor fizice asupra depozitelor de grăsime din mușchi.
Control mai bun al zahărului din sânge
Spre exemplu, ei au constatat că nivelurile mai scăzute de insulină în timpul exercițiilor fizice date de postul peste noapte ar putea duce la creșterea consumului de grăsimi dimineața. În acest fel, cei care fac exerciții fizice înainte de a mânca consumă mai multă grăsime din mușchii lor și din țesutul adipos, ca sursă de energie pentru aceste antrenamente. Deși pe parcursul studiului nu au existat diferențe de greutate între subiecții din cele două grupuri, adică nimeni nu a slăbit miraculos, a existat o diferență în ceea ce înseamnă sănătate generală. Adică, participanții care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au avut o sănătate mai bună, deoarece corpul lor a fost capabil să răspundă la insulină mai eficient. În plus, ei au avut niveluri normale de zahăr din sânge, ceea ce poate preveni dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.
„Rezultatele noastre sugerează că inversarea momentului în care mănânci cu cel în care faci mișcare poate aduce schimbări profunde și pozitive asupra sănătății tale generale. Am descoperit că bărbații din studiu care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au de două ori mai multă grăsime decât ceilalți.
Este important. Deși nu a avut niciun efect asupra scăderii în greutate, le-a îmbunătățit substanțial starea generală de sănătate”, a explicat dr. Javier Gonzalez de la Departamentul pentru Sănătate de la Universitatea din Bath.
„Grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun și-a crescut capacitatea de a răspunde la insulină, ceea ce este mai remarcabil, având în vedere că ambele grupuri care au făcut exerciii au pierdut în medie același număr de kilograme. Singura diferență a fost momentul în care mâncau” a mai a rătat el.
Mușchii mai sensibili la insulină
Pe lângă un control mai bun al glicemiei, cercetătorii au constatat că mușchii celor care s-au antrenat înainte de micul dejun au fost mai sensibili la insulină decât al bărbaților din al doilea grup.
În plus, grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun a avut o creștere mai bună a proteinelor cheie, în special a celor implicate în transportul glucozei din sânge la mușchi. Studiul pune în lumină importanța efectuării unui exercițiu în starea „de post” peste noapte, indiferent de intensitatea exercițiilor și de durata efortului lor de a se antrena.
Activitatea fizică și exercițiile pot ajuta la prevenirea multor afecțiuni de sănătate, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Toate ghidurile internaționale recomandă ca oamenii să facă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute pe săptămână de activitate fizică intensă.
-
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
-
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
HMPV, noul virus respirator din China. Evoluează la bronșită și pneumonie și NU are vaccin. Care sunt simptomele și cum se transmite
Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.