De ce să faci exerciții fizice dimineața, înainte de micul dejun. STUDIU
Exercițiile fizice, alături de alimentația sănătoasă, ne ajută să ne menținem greutatea și sănătatea. Excesul de greutate și obezitatea sunt legate de o multitudine de afecțiuni, cum ar fi diabetul de tip 2...
Un studiu publicat recent arată că exercițiile fizice înainte de micul dejun aduc multe beneficii pentru sănătate, inclusiv creșterea sensibilității la insulină și pierderea eficientă în greutate. O echipă de cercetători de la Universitatea din Bath din Regatul Unit a analizat dacă modificarea momentului când faci exerciții și mănânci poate ajuta la controlul nivelului de zahăr din sânge.
Cercetătorii au descoperit, spre exemplu, că persoanele care fac exerciții fizice sau se antrenează înainte de micul dejun ard de două ori mai multă grăsime decât cei care se antrenează după micul dejun. Studiul, care a fost publicat în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism (link direct studiu), a implicat 30 de bărbați supraponderali sau obezi.
Cercetătorii au comparat rezultatele de la două grupuri experimentale: în primul, bărbații au făcut exerciții înainte de a lua micul dejun, iar în al doilea, subiecții au făcut exerciții fizice după micul dejun. Cele două grupuri au avut sesiuni similare de antrenament și un program identic de exerciții. Doar că ora de a lua micul dejun a fost diferită. Pe parcursul perioadei de studiu care a durat șase săptămâni, cercetătorii s-au concentrat asupra efectului exercițiilor fizice asupra depozitelor de grăsime din mușchi.
Control mai bun al zahărului din sânge
Spre exemplu, ei au constatat că nivelurile mai scăzute de insulină în timpul exercițiilor fizice date de postul peste noapte ar putea duce la creșterea consumului de grăsimi dimineața. În acest fel, cei care fac exerciții fizice înainte de a mânca consumă mai multă grăsime din mușchii lor și din țesutul adipos, ca sursă de energie pentru aceste antrenamente. Deși pe parcursul studiului nu au existat diferențe de greutate între subiecții din cele două grupuri, adică nimeni nu a slăbit miraculos, a existat o diferență în ceea ce înseamnă sănătate generală. Adică, participanții care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au avut o sănătate mai bună, deoarece corpul lor a fost capabil să răspundă la insulină mai eficient. În plus, ei au avut niveluri normale de zahăr din sânge, ceea ce poate preveni dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.
„Rezultatele noastre sugerează că inversarea momentului în care mănânci cu cel în care faci mișcare poate aduce schimbări profunde și pozitive asupra sănătății tale generale. Am descoperit că bărbații din studiu care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au de două ori mai multă grăsime decât ceilalți.
Este important. Deși nu a avut niciun efect asupra scăderii în greutate, le-a îmbunătățit substanțial starea generală de sănătate”, a explicat dr. Javier Gonzalez de la Departamentul pentru Sănătate de la Universitatea din Bath.
„Grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun și-a crescut capacitatea de a răspunde la insulină, ceea ce este mai remarcabil, având în vedere că ambele grupuri care au făcut exerciii au pierdut în medie același număr de kilograme. Singura diferență a fost momentul în care mâncau” a mai a rătat el.
Mușchii mai sensibili la insulină
Pe lângă un control mai bun al glicemiei, cercetătorii au constatat că mușchii celor care s-au antrenat înainte de micul dejun au fost mai sensibili la insulină decât al bărbaților din al doilea grup.
În plus, grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun a avut o creștere mai bună a proteinelor cheie, în special a celor implicate în transportul glucozei din sânge la mușchi. Studiul pune în lumină importanța efectuării unui exercițiu în starea „de post” peste noapte, indiferent de intensitatea exercițiilor și de durata efortului lor de a se antrena.
Activitatea fizică și exercițiile pot ajuta la prevenirea multor afecțiuni de sănătate, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Toate ghidurile internaționale recomandă ca oamenii să facă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute pe săptămână de activitate fizică intensă.
-
Răcesc copiii dacă stau mult în zăpadă? Regula practică a pediatrilor13.01.2026, 09:43
-
Noua păpușă Barbie educă copiii despre autism și acceptare12.01.2026, 21:46
-
Legătura dramatică dintre sănătatea orală și diabet. Ce trebuie să știi12.01.2026, 20:39
-
-
Ce sunt petele negre de pe ceapa roșie12.01.2026, 19:38
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Câini morți după infectarea cu o nouă bacterie de la căpușe. Riscul pentru oameni crește
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Virusul comun care crește dramatic riscul de probleme cardiace potențial fatale
EXCLUSIV Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Virusul care se ascunde în brânză
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Cum se transmite HIV?
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
