Febra Q, în România: boala dată de o bacterie - potențial agent al bioterorismului, explicată de un medic
Potrivit unor surse, peste 20 de cazuri de febră Q au fost înregistrate în România. Boala este produsă de o bacterie, recunoscută ca potențial agent al bioterorismului.
Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat recent pe pagina sa de socializare o atenționare privind febra Q, dar și câteva lucruri pe care oricine ar trebui să le știe despre asta.
„Atenție, focar de febră Q înregistrat în România. Ce trebuie să știți.
Febra Q (Query fever – «febra cu etiologie necunoscută» cunoscută şi sub numele de boala Derrick-Burnet) este o boală infecțioasă produsă de o bacterie (Coxiella burnetti) și este încadrată în categoria zoonozelor (boli ce afectează preponderent animale sălbatice și domestice din întreaga lume dar care pot fi trasmise și oamenilor de la animale).
Datorită naturii extrem de infecțioase și cu cale de transmitere inhalatorie, Coxiella burnetii este recunoscută ca un potențial agent al bioterorismului. Este un microorganism extrem de virulent (o singură bacterie poate provoca infecția) și este clasificat ca agent de categoria B”, încep explicațiile, apoi medicul Tudor Ciuhodaru expune o serie de elemente pe care ar fi bine să le cunoască oricine despre febra Q:
1. Apare sporadic sau în izbucniri endemice (la îngrijitorii de animale, veterinari, lucrători în abatoare).
2. Este produsă de bacteria Coxiella burnetii.
3. Are ca rezervor bovinele, ovinele și caprinele dar și unele artropode
4. Poate supravieţui în mediu ambiant timp îndelungat chiar luni. Forma sporulată este rezistentă la caldură, deshidratare şi dezinfectantele uzuale.
5. Bacteria se transmite omului prin multe activități ce implică contactul cu animalele și/sau produsele acestora.
6. Dejecțiile animale precum și blana, lâna, pielea pot constitui o sursă de infecție.
7. Transmiterea de la animal la om se face frecvent pe cale respiratorie (inhalarea sporilor din particulele de praf contaminate cu excreţii/secreţii) dar și digestivă (consumul de lapte nepasteurizat, brînză de capră, apă sau alte alimente contaminate) și chiar cutanată (nu este de neglijat) prin insecte hematofage (căpușe) sau prin unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale.
8. Transmiterea de la om la om este rară (prin transfuzii de sânge, mama-făt sau transmiterea sexuală).
9. Infecţia poate evolua inaparent (majoritatea cazurilor) sau cu manifestări variate când este numită generic febra Q.
10. Simptomele apar la 2-3 săptămâni de la expunere.
11. Majoritatea infecţiilor evoluează acut ca pneumonii interstiţiale însoţite adesea de hepato- şi splenomegalie (tifos pulmonar).
12. Există însă diferenţe ale simptomatologiei în funcţie de tulpinile circulante: simplă boală febrilă cu aură gripală, encefalită, hepatită. Frecvent sunt asemănătoare gripei (cu febră prelungită -2 săptămâni sau chiar mai mult, cefalee, oboseală, dureri musculare, transpirații) şi doar ocazional - pneumonie sau alte complicaţii encefalită, hepatită sau endocardită (risc crescut având la persoanele cu boli cardiace pre-existente sau cele ce au suferit intervenţii chirurgicale de tip by-pass.)
13. Infectarea în timpul sarcinii (fie că mama prezintă sau nu simptome) poate avea efecte negativ asupra dezvoltării fătului- incluzînd avort, greutate mică la naştere sau naștere prematură.
14. La un număr redus de pacienţi febra Q se cronicizează şi persistă luni sau ani cu evoluție severă în special la pacienții cu boală cardiacă valvulară preexistentă. Endocardita este principala formă de prezentare a febrei Q cronice şi apare de obicei la pacienții cu boală cardiacă preexistentă, (incluzând defecte valvulare, bolile cardiace reumatice și proteze mecanice). Pacienții pot prezenta insuficiență cardiacă sau simptome nespecifice, inclusiv subfebrilitate, oboseală, frisoane, artralgie, dispnee, erupții cutanate datorate tromboembolismului septic și transpirații nocturne.
Important:
1. Diagnosticul se face de obicei serologic.
2. 2-4% dintre pacienți necesită spitalizare. Rata mortalității la pacienții simptomatici este mai mică de 1%. Copiii sunt mai afectați decât adulții.
3. Formele cronice necesită terapie antibiotică prelungită și urmărirea atentă a pacientului de către un medic specialist în boli infecţioase. Recidivele sunt frecvente (50%) chiar sub tratamentului adecvat iar rata de mortalitate în aceste cazuri poate depăși 60%.
Rețineți:
1. La animale poate provoca avort și de aceea în România, prin diverse programe și autorități (Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale aprobat prin Ordin al Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinarăşi pentru Siguranţa Alimentelor) controlul bolii se realizează prin monitorizarea tuturor cazurilor de avort la animalele receptive.
2. Majoritatea persoanelor care sunt infectate nu prezintă niciun simptom sau prezintă semne foarte uşoare ale bolii.
3. Bacteria poate fi transmită omului prin multe activități ce implică contactul cu animalele și/sau produsele acestora. (!!!) RAR se transmite de la om la om.
4. În România se depistează anual între 5 şi 10 cazuri. Cele mai frecvente cazuri raportate de febră Q sunt în sudul Franței și în Australia!!!)
5. Potențială armă de război biologic: efectele estimate a eliberării intenționate de 50 kg de Coxiella burnetii de-a lungul unei linii de 2 kilometri la o populație de 500.000 de oameni sunt 150 de decese, 125.000 de cazuri de boală acută și 9.000 de cazuri de boli cronice, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
-
Ce se întâmplă în corp imediat după ce mănânci zahăr?03.12.2025, 12:30
-
-
De ce scade pulsul sub 60 BPM? Când e motiv de îngrijorare03.12.2025, 11:56
-
-
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Un nou coronavirus, descoperit de medici. Medicii se tem de o nouă pandemie
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
EXCLUSIV Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
