Mihai Tudose, fostul premier, a fost dus de urgență la Institutului de Boli Cardiovasculare CC Iliescu din București, suspect că ar fi făcut infarct. La fel ca și în cazul lui Florin „Busu”...
Conform primelor informații, fostul premier Mihai Tudose era la o sindrofie unde era sărbătorit fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, alături de alți colegi de la ProRomânia. Urma ca la ora 18.30 să fie anunțat că va candida la europarlamentare. I s-a făcut rău și a fost chemată imediat salvarea, pentru că Mihai Tudose avea simptome de infarct. A fost dus la Institutul CC Iliescu unde ar fi și fost operat și i s-ar fi pus un stent.
La Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, în secția de cardiologie I, funcționează și cea mai performantă Unitatea de Supraveghere și Terapie Intensivă Cardiacă (USTIC).
Pentru a-și face treaba – adică pomparea sângelui în fiecare parte a corpului - inima are nevoie de propria aprovizionare cu sânge bogat în oxigen. Acesta este furnizat de arterele coronare. Deși nu sunt mai groase decât firele de spaghete normale, aceste artere transportă sânge celulelor musculare cardiace, care muncesc din greu. Un atac de cord – adică un infarct - apare atunci când fluxul sanguin printr-o arteră coronariană este brusc blocat. Un cheag de sânge poate bloca fluxul; dar și un spasm brusc al arterei poate avea acest efect nedorit.
Fiecare arteră coronară furnizează sânge unei anumite părți a inimii. Un blocaj al unei artere dăunează exact părții din inimă pe care ea o alimentează. În funcție de localizarea și de dimensiunea mușchiului cardiac afectat, un blocaj poate afecta grav capacitatea inimii de a pompa sânge. Deoarece unele dintre arterele coronare acoperă zone ale inimii care reglează bătăile inimii, blocajele pot provoca batai anormale care sunt potențial mortale.
Cel mai frecvent simptom al unui infarct este durerea toracică, de obicei descrisă ca strivire, presiune, greutate pe piept, senzație de înjunghiere sau arsură puternică. Durerea tinde să fie focalizată fie în centrul pieptului, fie chiar sub centrul coastelor, dar se poate răspândi în brațe, abdomen, gât sau maxilar. Alte simptome pot include slăbiciune bruscă, transpirație abundentă, greață, vărsături, senzație de lipsă de respirație sau senzație de amețeală.
Ce alte simptome poate avea un infarct miocardic acut și cum diferă ele la bărbați și la femei, vedeți AICI.
Dacă credeți că dumneavoastră sau cineva cu care vă aflați suferiți un atac de cord, sunați imediat la 112. Cu cât mai repede îl chemați salvarea, cu atât mai devreme poate începe tratamentul. Cele mai eficiente tratamente sunt angioplastia de deschidere a arterei cu plasarea stentului sau o perfuzie cu un medicament anticoagulant.
La fel ca Florin Busuioc, și fostul premier Mihai Tudose prezientă factorii clasici de risc pentru infarct. În primul rând, fumatul. Se știe că Mihai Tudose ar fi fost un fumător înrăit, consumând în jur de 2-3 pachete de țigări pe zi. Ba chiar a sfidat, la un moment dat, Legea care interzice fumatul în spațiile publice.
„Îmi este foarte greu ca şi fumător, un fumător destul de înrăit, să respect (Legea contra fumatului, n.r.), dar respect. Am stat foarte mult cu țigări neaprinse azi sau o țigară neaprinsă și am fost ajutat de un coleg cu o țigară cu aburi, care este legală", spunea el în ianuarie 2017, când a fost surprins fumând pe holurile Parlamentului, conform Digi24.
Mihai Tudose are 1,98 înălțime, dar este supraponderal, îngrâșându-se în ultimii ani destul de mult. Apoi, fostul premier are și un program foarte încărcat. De altfel, partidul din care face parte este în plină campanie, așa că în urmă cu câteva zile fostul premier era în turneu electoral la Petroșani, înainte de asta trecând și prin Brăila, pe lângă activitatea sa din Camera Deputaților, unde este deputat.
Or aceste trei lucruri sunt exact primii trei factori de risc când vine vorba de infarct. Alți factori de risc sunt:
Vârsta: Riscul de a avea un atac de cord crește odată cu vârsta. Bărbații au un risc mai mare de atac de cord după vârsta de 45 de ani, iar femeile au un risc crescut după vârsta de 55 de ani. Mihai Tudose are 52 de ani.
Toți factorii d risc pentru infarct îi găsiți AICI.
Sunt cazuri celebre de pacienți care, aduși la Urgență, după un infarct, care au salvați prin cardiologie intervențională. Spre exemplu celebrul actor-prezentator Florin Busu Busuioc a trecut prin experiența asta. Dar ce înseamnă acest tip de intervenție, cum se face ea și care sunt avantajele pentru pacienți?
Cele mai cunoscute dispozitive din cardiologia intervențională sunt stenturile, iar cazul recent al celebrului prezentator TV Florin Busuioc le-a readus în prim-plan.
„Stenturile sunt niște dispozitive care se montează cu ajutorul unui balon, ele sunt – așa, simplu vorbind – cum este arcul de la pix. Acesta este montat pe un balon, balonul este vidat, apoi de afară este umflat cu ajutorul unui manometru. Condus (prin vasele de sânge, n.r.) către stenoza de pe arterele coronare, va fi umflat din exterior, iar balonul lasă, pe pereții vasului, prin presiunea pe care o exercită, stentul respectiv. Se extrage balonul și stentul a rămas în arterele coronare. (...) Primul stent a fost pus prin 1986. Am încercat să fac un mic istoric ca să dovedesc că nu este foarte veche această specialitate, are maximum 40-50 de ani, din care prima jumătate a fost doar de încercări și de apropiere, iar în ultimii 20 de ani a fost realmente o explozie în ceea ce privește ingineria legată de această modalitate de investigare și tratament. S-au miniaturizat foarte mult toate dispozitivele și instrumentarul, astfel încât pacientul, de fapt, nu simte ce facem noi", a epxlicat, EXCLUSIV la DC MEDICAL, dr. Rodica Niculescu, medic primar cardiologie și cardiologie intervențională, șeful laboratorului de cardiologie intervențională de la Sanador.
Totul despre stenturi, aflați din video:
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
