Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc

Vezi și: Picioarele umflate, semn al insuficienței cardiace. Alte simptome care îți arată că ai probleme cu inima

Virusul poliomielitic derivat din vaccin de tip 2 (VDPV2) a fost detectat în sistemele de ape uzate din cinci țări europene – Spania, Polonia, Germania, Regatul Unit și Finlanda – în perioada septembrie-decembrie 2024, conform unui raport publicat de Eurosurveillance. Descoperirea ridică riscuri pentru persoanele nevaccinate sau insuficient vaccinate.

Analizele au evidențiat o variabilitate genetică largă între probele colectate, atât între țări, cât și în cadrul acelorași locații de testare. Acest lucru sugerează că au avut loc mai multe importuri independente de virus, aproape simultan, din afara rețelelor europene de supraveghere a poliovirusului.

Populația nevaccinată, vulnerabilă

Deși cele cinci țări afectate mențin o acoperire ridicată a vaccinării cu trei doze de vaccin inactivat antipoliomielitic (IPV), există variații la nivel subnațional. În 2023, rata vaccinării cu cea de-a treia doză a variat între 43% și peste 99%, ceea ce indică existența unor grupuri vulnerabile la infecție.

"Până în prezent, nu au fost raportate cazuri de poliomielită, iar UE/SEE continuă să fie o regiune liberă de poliomielită, însă astfel de descoperiri impun o vigilență sporită. Riscul general pentru populațiile vaccinate este evaluat ca fiind foarte scăzut, indiferent de gradul de acoperire vaccinală.

În schimb, riscul pentru populațiile sub- sau nevaccinate este considerat scăzut în zonele cu o acoperire ridicată și moderat în regiunile cu o acoperire scăzută", a declarat un purtător de cuvânt al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru Medscape Medical News.

Potrivit lui Erwin Duizer, doctor în științe și director al Laboratorului Național de Poliomielită din Olanda, virusul detectat în apele uzate indică faptul că acesta circulă în comunitățile din zona monitorizată.

"Laboratoarele fac o treabă excelentă în identificarea acestor virusuri. Cu toate acestea, supravegherea mediului nu poate face distincția între virusurile excretate de persoanele vaccinate și cele nevaccinate, și nici între rezidenți și vizitatori", a precizat dr. Erwin Duizer.

Vezi și: Cafeaua și ceaiul, legate de reducerea riscului de cancer. Compușii bioactivi reduc inflamația

Îngrijorări legate de transmiterea silențioasă

Prezența poliovirusului în apele uzate este un semnal de alarmă, susține Soile Blomqvist, cercetător senior la Institutul Finlandez pentru Sănătate și Bunăstare.

"Acest lucru semnalează un risc potențial de transmitere. Este îngrijorător, deoarece virusul se poate răspândi silențios prin indivizi asimptomatici", a explicat Blomqvist.

Aproximativ 70% dintre persoanele infectate cu poliovirus nu prezintă simptome, iar 25% dezvoltă simptome ușoare.

Aceeași preocupare este împărtășită de Thea Kølsen Fischer, profesor de sănătate publică la Universitatea din Copenhaga.

"Transmiterea silențioasă a poliovirusului poate persista luni sau chiar ani înainte ca noi cazuri de poliomielită paralitică să apară. Totul depinde de ratele de vaccinare și de comportamentul purtătorilor asimptomatici", a explicat prof. Thea Kølsen Fischer.

Un alt factor de risc îl reprezintă contactul frecvent cu persoane care vin din sau călătoresc în țări cu focare de poliomielită, avertizează Duizer.

Poliovirusul - FOTO: Freepik@kjpargeter

Copiii, cei mai expuși riscului

Copiii sub 5 ani prezintă cel mai mare risc de infectare, însă mai puțin de 1% dintre cazurile de poliomielită duc la paralizie. Cele mai recente cazuri paralitice din regiunea europeană au fost înregistrate în Israel (martie 2023 și februarie 2022) și în Ucraina (între octombrie și decembrie 2021). Aceste cazuri au fost considerate închise în septembrie 2024, conform lui Shahin Huseynov, expert în poliomielită la Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății.

ECDC estimează că între 2012 și 2021, aproximativ 2,4 milioane de copii europeni cu vârste între 12 și 23 de luni nu au primit cele trei doze necesare de IPV, iar alți 600.000 de copii au ratat vaccinul în 2022 și 2023.

"Oricine, la orice vârstă, care nu este complet vaccinat, rămâne expus riscului de a contracta boala", a subliniat Huseynov.

Potrivit ECDC, bazine de populații subimunizate s-au format în timp din mai multe cauze, inclusiv reticența față de vaccinuri, complacerea în fața riscului de poliomielită în UE și barierele în accesul la vaccinare.

Vezi și: Cetonele, un aliat neașteptat pentru sănătatea inimii în diabetul de tip 2

Măsuri pentru reducerea riscului de poliomielită

Pentru a preveni reapariția bolii, experții subliniază importanța imunizării.

"Cea mai eficientă măsură de control al poliomielitei este consolidarea programelor de vaccinare prin asigurarea unei acoperiri ridicate cu vaccinul IPV", a afirmat Blomqvist.

Ea a adăugat că "toți copiii trebuie să primească întreaga schemă de vaccinare, iar cerințele de imunizare pentru călătorii din și către regiuni endemice ar trebui să fie aliniate la reglementările internaționale în materie de sănătate".

Pe lângă vaccinare, supravegherea intensivă este esențială, inclusiv monitorizarea apelor uzate pentru detectarea transmiterii silentioase și investigarea rapidă a cazurilor suspecte de paralizie acută flască.

Vezi și: Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale

Duizer atrage atenția asupra faptului că, deși vaccinul IPV utilizat în Europa reduce transmiterea orală a virusului, acesta nu influențează ruta de transmitere fecal-orală. Prin urmare, el recomandă măsuri suplimentare de igienă:

- Spălarea mâinilor cu apă și săpun (nu cu produse pe bază de alcool, care nu sunt eficiente împotriva virusurilor neînvelite).

- Tragerea apei la toaletă cu capacul închis pentru a preveni aerosolizarea virusului.

- Curățarea frecventă a suprafețelor din zona toaletei.

Deși riscul de poliomielită în Europa rămâne scăzut datorită acoperirii vaccinale ridicate, experții subliniază că o vigilență constantă și măsuri proactive sunt esențiale pentru prevenirea reapariției acestei boli debilitante.