Rezistența la antiobiotice, favorizată de igiena excesivă. Aviz germofobilor
Soluția contra rezistenței la antibiotice, inclusiv în spitale, nu e să distrugi toți microbii, ci să controlezi microbiomul astfel încât doar bacteriile bune să prolifereze. Igiena excesivă...
Numărul persoanelor care se îmbolnăvesc și mor din cauza unor germeni rezistenți la antibiotice crește în întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că înțelegerea răspândirii rezistenței la antibiotice și elaborarea contramăsurilor reprezintă una dintre cele mai importante provocări globale.
Unde se sterilizează tot, acolo se întâmplă
În acest context, Gabriele Berg, care conduce Institutul de Biotehnologii de Mediu de la Universitatea Tehnică din Graz (TU Graz), a inițiat un proiect de cooperare interdisciplinară în cadrul proiectului său de cercetare a comunităților microbiene din mediul înconjurător, finanțat de Fondul științific austriac (FWF). Grupul de cercetare a investigat controlul microbian - gradul de curățenie și măsurile de igienă - și modul în care influențează dezvoltarea rezistențelor. Cercetarea a fost realizată împreună cu partenerii naționali ai Universității Medicale din Graz, în cadrul cooperării interuniversitare BioTechMed-Graz și a partenerilor internaționali. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Communications, și pot fi consultate integral (open access).
Cercetătorii au comparat microbiomul și rezistența - adică toate microorganismele existente și rezistențele la antibiotice - la unitatea de Terapie Intensivă a Departamentului de Medicină Internă din Spitalul Universitar din Graz, cu camere curate care sunt supuse controlului microbian excesiv, și din industria aerospațială, cu clădiri publice și private care nu au aproape niciun control microbian.
Analizele arată că diversitatea microbiană scade în zonele cu niveluri ridicate de igienă, dar că diversitatea rezistențelor crește. „În medii cu control microbian puternic din unitatea de terapie intensivă și camere curate industriale, există rezistențe crescute la antibiotice care arată un potențial ridicat de combinare cu agenții patogeni", explică dr. Alexander Mahnert, director de studii la Institutul de Biotehnologie de Mediu al TU Graz, care desfășoară în prezent cercetări la Universitatea de Medicină din Graz.
Prevenirea apariției rezistențelor
Rezultatele indică faptul că o diversitate microbiană stabilă în zonele clinice contracarează răspândirea rezistențelor. „Controlul microbian al agenților patogeni este deja utilizat cu succes în plantele cultivate și, de asemenea, la om, în cadrul transplantului fecal. Studiul nostru oferă o fundație pentru a urmări astfel de idei în spațiile interioare, în viitor", spune Berg. Aerisirea regulată, plantele de apartament, utilizarea deliberată a microorganismelor bune și reducerea agenților de curățare antibacterieni ar putea fi primele strategii în menținerea sau îmbunătățirea diversității microbiene.
Într-o etapă ulterioară, echipa de cercetare de la Universitatea de Tehnologie din Graz vrea să dezvolte și să implementeze soluții biotehnologice pentru o diversitate microbiană adaptată.
COVID-19 și gripa cresc riscul de cancer pulmonar
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre vacanțele exotice. Ce este malaria. Conf. univ. dr. Ion Ștefan: Riscuri majore
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Rujeola și scăderea vaccinării ROR în România: riscuri medicale și complicații severe la copii
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Hantavirusul în România. Ce este, cum se transmite și care sunt riscurile reale
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Ce riscă zilnic personalul medical
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
Cum se transmite hantavirusul și care este riscul global actual. OMS, lămuriri
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
