Virozele respiratorii sunt frecvente la schimbarea anotimpului. Trei categorii sunt mai predispuse la a se îmbolnăvi.
Virozele respiratorii vin cu simptome precum rinoree, nas înfundat, tuse umedă și febră ușoară în cazul formelor mai grave. Medicul toxicolog Radu Țincu a vorbit la emisiunea Vorbește Lumea de la Pro TV despre ce cauzează virozele respiratorii.
”Sunt afecțiuni sezoniere care apar odată cu schimbarea vremii, scăderea temperaturilor și umiditatea favorizează transmiterea acestor virusuri, mai ales în colectivități. Este important să reținem că atunci când începe școala și virozele respiratorii sunt mai frecvente decât în perioada de vară.
O viroză respiratorie este o infecție a căilor aeriene superioare produse de virusuri. Avem o serie întreagă de agenți patogeni cum ar fi adenovirusurile, enterovirusurile, rinovirusurile care se transmit cu foarte mare ușurință când copiii strănută și împrăștie acele particule în jurul lor. Sunt afecțiuni autolimitate, adică se vindecă de la sine. Nu trebuie să facem nimic în mod deosebit. Se vindecă și dacă administrăm tratament, și dacă nu”, a explicat dr. Radu Țincu.
Vezi și: Laptele cu ciocolată, beneficii surprinzătoare. Cum te ajută să slăbești
Copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice sunt cele mai predispuse la virozele respiratorii. Medicul Radu Țincu a explicat cum pot fi prevenite acestea.
”Copiii sunt mai expuși deoarece această creștere în colectivități măsurile de igienă nu sunt respectate în totalitate de cei mici, favorizează transmieterea virusurilor de la un copil la celălalt. Persoanele vârstnice care au o imunitate mai scăzută pot să dezvolte viroze mai simptomatice comparativ cu persoanele adulte, iar cei care au boli cronice, în special în zona pulmonară sunt predispuși să facă forme grave, care necesită tratament sau chiar spitalizare.
Recomandarea este ca pentru cei mici să îi învățăm care sunt măsurile de prevenție, iar pentru persoanele vârstnice să se vaccineze cu vaccinul antigripal sau antipneumococic.
Virozele și răcelile sunt echivalente. Sunt afecțiuni virale produse de virusuri. Afectează, cu precădere, zona nasului, faringelui, copilul va avea nasul înfundat, va tuși, va fi răgușit, va avea secreții abundente în zona nasofaringelui. Trebuie să tratăm simptomatic aceste semne, și aici ne referim la decongestionante nazale, folosirea batistei bebelușui în cazul copiilor pentru că dacă aceste secreții stagnează, ele se pot suprainfecteze bacterian. Copilul trebuie să aibă drenate aceste secreții”, a mai precizat medicul toxicolog.
Vezi și: Simona Halep, la spital: Îmi e greu să respir. Ce probleme are jucătoarea de tenis
Tratamentul se administrează simptomatic. Antibioticele nu se administrează decât în cazuri grave.
”Antitermice se administrează dacă apare febra. Febra, este o temperatură de peste 38 de grade. Multă lume se impacientează la 37,2-37,3 grade Celsius. Antitermicele se administrează de la 38 de grade în sus. Primul gest este să dezbrăcăm copilul. Cea mai mare parte din căldura corpului se pierde prin dispersia cutanată.
Marea parte a populației, atunci când un copil este răcit, îl înfofolește și mai rău. Copilul trebuie dezbrăcat, trebuie să îl hidratăm corespunzător. Pentru fiecare grad de temperatură avem nevoie de o cantitate de 200-300-400 ml de lichide suplimentare. La peste 38 de grade se administrează un antitermic”, a mai subliniat sursa citată.
Netratate, virozele respiratorii pot provoca anumite complicații.
”Pot să apară complicații. Aceste virusuri au uneori efecte și asupra sistemului nervos central. Pot să apară complicații în zona meningitelor, encefalitelor. Unele virusuri au topizi pentru țesutul pancreatic. Pot să determine inflamația pancreasului cu apariția de pancreatite. Complicația cea mai frecventă este tot complicația pulmonară.
Dacă nu cedează simptomatologia după câteva zile, dacă febra rezistă în pofida administrării tratamentului antitermic, atunci trebuie să mergem la medic. Se întâmplă ca imunitatea să scadă și acest lucru să predispună la o suprainfecție bacteriană. Este nevoie de un tratament antibiotic care să fie asociat tratamentului simptomatic.
Este absolut necesară evaluarea medicală, ascultația pulmonară, radiografia pulmonară. O infecție pulmonară inferioară necesită tratament. Nu tratăm febra cu antibiotice. Este o mare eroare. Febra nu răspunde la antibiotice. Dacă discutăm despre viroze respiratorii, majoritatea sunt produse de virusuri care nu sunt tratate cu antibiotice. Antibioticele tratează doar virusurile din sfera bacteriilor.
După ce ne vindecăm de o viroză putem să rămânem cu o tuse reziduală. Putem să tușim câteva săptămâni fără să mai fie niciun pericol. Această tuse reziduală este rezultatul inflamației căilor aeriene. Putem să luăm un tratament pentru că această tuse este supărătoare, chinuitoare, noaptea nu ne putem odihni. Trebuie un tratament antitusiv”, a mai precizat Radu Țincu.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
