Mulți dintre noi știu care sunt factorii majori de risc pentru boli de inimă, lucruri pe care le tot vedem pe afișe sau în reclame: fumat, hipertensiune arterială, obezitate, diabet, colesterol ridicat, lipsa de ex...
Poluarea aerului, singurătatea, lipsa spațiului verde, lipsa somnului și stresul sunt cele cinci lucruri la care poate nu te-ai gândi că-ți fac praf sănătatea inimii.
Multe dintre ele nu le putem controla, așa că poate nu ne gândim suficient la ele. Dar pot afecta și pot contribui chiar la unii dintre factorii majori de risc, cei clasici.
Dacă discutăm de poluarea aerului, spre exemplu, mai multe studii au arătat că aerul poluat este un pericol pentru sănătate, în special pentru persoanele în vârstă sau persoanele cu probleme pulmonare și cardiovasculare subiacente.
De vină sunt particulele mici din aer care, atunci când sunt absorbite în plămâni, provoacă inflamație, iar aceasta se reflectă imediat în sistemul cardiovascular. Specialiștii cred că este un efect toxic direct.
Pe termen scurt, persoanele vulnerabile la acest factor extern sunt îndemnate să rămână în casă sau să poarte măști atunci când calitatea aerului este deosebit de proastă în zona în care locuiesc. Dar nu e valabil pentru toată lumea. Spre exemplu, un studiu recent din Danemarca a arătat că beneficiile exercițiilor în aer liber pentru a preveni atacurile de cord depășesc riscurile poluării aerului, în timp ce un studiu din SUA, publicat în revista Circulation a American Heart Association (AHA) a indicat că o dietă mediteraneană sănătoasă pentru inimă poate atenua o parte din daune cauzate de poluarea aerului. Dar în ciuda acestor lucruri, pe termen lung, poluarea aerului ar trebui redusă arată experții, pentru că oricât de sănătoasă ți-ar fi dieta sau cât de multe exerciții ai face, la un moment dat beneficiile acestora vor fi depășite de riscul dat de poluare.
Același lucru este valabil și pentru spațiul verde. Mai multe studii au sugerat că spațiul verde este important pentru sănătatea inimii datorită conexiunii sale cu activitatea fizică, cu alegerile alimentare mai bune și bunăstarea mentală, la modul general.
Aceleași studii au arătat și că dacă trăiești într-o comunitate care nu are spațiu verde și fără acces la alimente și la servicii medicale, unde trăiești de pe o zi pe alta, fără să știi dacă mâine vai avea ce mânca, atunci starea de sănătate ți se degradează. Sau dacă nu te simți în siguranță în comunitatea unde trăiești nu vei fi înclinat să faci exerciții fizice, ci să te izolezi pentru a fi in siguranță.
Din astfel de situații apar doi factori importanți: stresul și izolarea. Și este ușor să spui că trebuie să reduci stresul, dacă e evident că asta va fi foarte greu de făcut. Și nici nu le poți spune oamenilor să se mute în alt cartier, spre exemplu, dacă cel în care locuiesc este periculos.
Mai mult, oamenii care suferă de efectele psihologice ale stresului și singurătății, tind să fumeze și să bea mai mult, au obiceiuri mai proaste alimentare, dorm mai prost și sunt mai puțin activi fizic, arată alte studii. În plus, nici nu au complianță la tratamente, pe care tind să nu le respecte așa cum le-au fost prescrise.
Un somn bun este incredibil de important. Adulții trebuie să doarmă în fiecare noapte între 7-9 ore, dar mulți dintre noi abia ajung să doarmă 6. Or, lipsa somnului sau somnul prost cresc riscul de hipertensiune, cel de a face alegeri alimentare nesănătoase, duc la probleme cu greutatea și a fibrilație atrială (bătăi neregulate ale inimii potențial periculoase), mai ales dacă persoana în cauză are și apnee în somn (respirație întreruptă în timpul somnului). Practic, somnul prost poate submina totul.
Spre exemplu, un studiu publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie în 2019 a arătat că dacă dormi mai puțin de 6 ore pe noapte crește riscul de acumularea de plăci de aterom (colesterol) în artere, cauza de bază a bolilor cardiovasculare.
Per total, factorii de risc mai puțin cunoscuți pe care deseori îi ignorăm pot fi mai greu de evaluat decât cifrele simple pe care le poți obține atunci când calculezi Indicele de Masă Corporală, sau când iei tensiunea ori faci analize de sânge ca să vezi nivelul de colesterol. Dar ele formează o parte importantă a evaluărilor sănătății inimii pentru medici și pacienți. Pentru toate acestea, spun experții, catalizează și amplifică factorii de risc cunoscuți. Și e foarte ușor să intri într-un cerc vicios din care e foarte greu să ieși.
Aditivul găsit la orice pas, asociat cu decesele din cauze cardiovasculare. Crește dramatic inflamația din organism.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Aceasta este modalitatea de a scădea hipertensiunea arterială. Are efect semnificativ.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele.
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Regula 80/20 este soluția propusă de nutriționiști pentru reducerea colesterolului. Ce presupune, de fapt, această regulă.
