Hipertensiunea, un pericol tăcut. Impactul major asupra creierului
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Nu doar greutatea contează, ci și dimensiunea burții! Bărbații activi fizic, care nu sunt supraponderali sau obezi, dar care au un raport relativ ridicat între talie și statură, au risc mai mare să...
Experții în domeniul sănătății avertizează de ani de zile că bărbații și femeile cu exces de grăsime abdominală au un risc mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare. Cu toate acestea, persoanele cu obezitate abdominală sau centrală nu sunt singurele în pericol, potrivit unui nou studiu.
Studiul a constatat că bărbații activi fizic care nu erau supraponderali sau obezi, dar al căror raport de talie-înălțime (WSR) era aproape de pragul de risc au avut, de asemenea, risc mai mare de a dezvolta tulburări ale inimii decât persoanele cu un WSR mai mic.
Studiul a fost realizat de cercetători brazilieni afiliați la Universitatea de Stat din São Paulo (UNESP), în colaborare cu colegii de la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie și este publicat în revista Scientific Reports.
„Am constatat că persoanele non-supraponderale, fizic active, sănătoase, fără antecedente de boli metabolice sau cardiovasculare, dar cu WSR aproape de limita factorului de risc, au fost mai predispuse să dezvolte tulburări cardiace decât persoanele cu mai puțină grăsime acumulată în zona taliei", a declarat Vitor Engrácia Valenti, profesor la UNESP Marília și cercetător principal al studiului.
Potrivit lui Valenti, cercetările recente sugerează că WSR (circumferința taliei împărțită la înălțime) este un predictor mai precis al riscului cardiovascular decât indicele de masă corporală (IMC), o măsură utilizată pe scară largă pentru grăsimea corporală.
Cercetătorii au investigat în continuare această ipoteză prin analiza recuperarii ritmului cardiac după exerciții aerobice la bărbați sănătoși cu WSRs diferite. În acest scop, 52 de bărbați sănătoși și activi fizic, cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, au fost împărțiți în următoarele trei grupuri în conformitate cu WSR:
- între 0,40 și 0,449, care este sub pragul de risc pentru bolile cardiovasculare;
- între 0,45 și 0,50, care este aproape de prag;
- și între 0,50 și 0,56, care depășește pragul de risc.
Participanții au fost testați în două zile separate, cu un interval de 48 ore între cele două teste. În prima zi, au stat așezați și în repaus timp de 15 minute, apoi au efectuat un test de efort maxim pe o bandă de alergat. După acest exercițiu aerobic, au rămas în picioare și în repaus timp de trei minute și apoi s-au așezat și au stat în repaus pentru următoarele 57 de minute, totalizând o oră de recuperare după efort.
„Acest test a demonstrat că toți erau activi fizic, nu erau atleți, dar aveau obiceiul de a juca fotbal în weekend, de exemplu", a spus Valenti.
În cea de-a doua zi, subiecții s-au încălzit timp de cinci minute și apoi au alergat la 60% din capacitatea lor maximă de efort pentru 25 de minute.
Frecvența cardiacă și variațiile acesteia au fost măsurate în timpul repausului și de șase ori în timpul orelor de recuperare pentru a evalua viteza lor de recuperare autonomă după activitatea fizică.
„Timpul autonom de recuperare a ritmului inimii este un bun indicator pentru riscul de complicații cardiovasculare imediat după exercițiile aerobice și pentru cel de a dezvolta a bolilor de inimă", a spus Valenti. „Dacă durează pre amult pentru ca ritmul cardiac să rfevină la normal, acest lucru indicaă faptul că individul prezintă un risc semnificativ de a dezvolta o afecțiune a inimii".
Analiza datelor a arătat că recuperarea autonomă a fost mai lentă în grupurile cu WSR apropiate și deasupra pragului de risc pentru boală de inimă, după testul maxim al efortului și exercițiul aerobic moderat.
„Am constatat că voluntarii din grupul cu WSR aproape de limita de risc au avut, de asemenea, risc mai mare de a dezvolta tulburări cardiovasculare", a spus Valenti.
Rezultatele analizelor statistice au sugerat că doi factori au fost cel mai semnificativ corelați în primele zece minute ale perioadei de recuperare post exercițiu, când sistemul nervos parasimpatic (PNS) a fost reactivat.
Printre alte funcții, PNS, una dintre cele trei diviziuni ale sistemului nervos autonom, încetinește ritmul cardiac și reduce tensiunea arterială prin eliberarea hormonilor.
„Am constatat că activitatea PNS s-a diminuat pe măsură ce WSR a crescut, ceea ce accentuează riscul bolilor cardiovasculare", a spus Valenti, într-un material dat publicității de Fundação de Amparo à Pesquisa do Estado de São Paulo.
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Reduc șansele unui nou infarct.
Aceasta este cea mai ieftină pastilă care protejează inima de infarct. Și nu, nu este este aspirina.
Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Inima, afectată iremediabil. Lucrul inevitabil care o devastează. Nu scăpăm niciunul.
Acest supliment îmbunătățește sănătatea inimii și are efect semnificativ și în cazul diabeticilor.
Acest semn îți arată că ești la două săptămâni distanță de un infarct. La ce să fii atent.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Această decizie banală îți distruge inima. Duce la creșterea semnificativă a tensiunii arteriale.