Boala cardiacă subdiagnosticată și netratată corect. Risc crescut de deces

Vezi și: Cinci tipuri de sângerări pe care nu ar trebui să le ignori niciodată

O nouă cercetare a scos la iveală o rată alarmantă de subdiagnosticare și netratare a unei afecțiuni cardiovasculare frecvente, lăsând numeroși pacienți expuși unor consecințe fatale.

O afecțiune ignorată de cardiologi

Un studiu realizat de Intermountain Health asupra populației americane arată că peste 10 milioane de persoane cu vârsta de peste 40 de ani suferă de boala arterială periferică, însă mulți pacienți rămân nediagnosticați sau nu primesc tratamentul adecvat.

"Cardiologii tind să se concentreze pe prevenirea accidentului vascular cerebral sau pe tratarea bolilor de inimă, în loc să analizeze această afecțiune specifică", subliniază autorii studiului, potrivit Surrey Live.

Conform British Heart Foundation, unul din cinci oameni cu vârsta peste 60 de ani suferă de diferite forme ale bolii, iar lipsa tratamentului poate duce la complicații severe, inclusiv amputarea membrelor sau deces.

Vezi și: Hipertensiunea, un pericol tăcut. Impactul major asupra creierului

Boala cardiacă subdiagnosticată și netratată corect. Risc crescut de deces - FOTO: Freepik@EyeEm

Simptome care pot trece neobservate

Unul dintre cele mai caracteristice simptome ale bolii arteriale periferice este claudicația intermitentă – o durere musculară care apare la mers sau la efort și care dispare după o scurtă perioadă de repaus.

Această afecțiune apare din cauza îngustării arterelor, care împiedică circulația optimă a sângelui către mușchi. Pe lângă durere, pacienții mai pot experimenta:

- Senzație de furnicături

- Extremități reci

- Piele palidă sau albăstruie

- Slăbiciune musculară și amorțeală

- Vene inflamate

- Răni sau ulcerații care se vindecă greu

În cazurile severe, boala poate duce la ischemie critică a membrelor, o complicație gravă care crește riscul de deces la 50% în decurs de cinci ani.

Vezi și: Cele două pastile ce nu trebuie combinate. Au un efect periculos

O boală fără leac, dar cu soluții

Boala arterială periferică nu are un tratament curativ, însă progresia sa poate fi încetinită printr-o combinație de modificări ale stilului de viață, medicație și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale. Printre cele mai eficiente măsuri se numără renunțarea la fumat și administrarea de medicamente anticoagulante.

Cu toate acestea, studiul arată că mai puțin de 30% dintre femei și doar 33% dintre bărbați primesc îngrijire optimă pentru această afecțiune.

"Fiecare persoană din aceste grupuri ar fi trebuit să primească cel puțin un tratament cu antiagregante plachetare și statine. În schimb, doar una din trei persoane a beneficiat de aceste tratamente, ceea ce arată clar necesitatea îmbunătățirii metodelor de identificare și gestionare a bolii arteriale periferice", a declarat Viet Le, cercetător principal și profesor asociat în domeniul cardiovascular.

Rezultatele studiului au fost prezentate pe 30 martie 2025, în cadrul conferinței anuale a American College of Cardiology din Chicago.

Boala arterială periferică, ce este

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune care apare atunci când arterele care transportă sângele către membrele inferioare se îngustează sau se blochează din cauza acumulării de placă de colesterol, grăsimi și alte substanțe. Acest lucru duce la o circulație redusă a sângelui, ceea ce poate cauza dureri, crampe, amorțeli sau chiar leziuni ale țesuturilor.

Principalele cauze ale BAP sunt fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat. Simptomele pot include:

- Dureri sau crampe la picioare, mai ales la mers (claudicație intermitentă)

- Amorțeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor

- Răni care se vindecă greu pe picioare

- Schimbări de culoare ale pielii sau piele rece

Tratamentul BAP depinde de severitatea afecțiunii și poate include modificări ale stilului de viață (renunțarea la fumat, exerciții fizice regulate), medicamente pentru controlul factorilor de risc (colesterol, tensiune arterială) și, în cazuri grave, intervenții chirurgicale pentru restabilirea fluxului sanguin.