Boala coronariană, afecțiunea cu simptome silențioase. Se poate ajunge la atac de cord

Boala coronariană ischemică apare atunci când vasele de sânge majore care alimentează inima (arterele coronare) se luptă să trimită suficient sânge, oxigen și nutrienți mușchiului cardiac. Depozitele de colesterol (plăci) în arterele inimii și inflamația sunt, de obicei, cauza bolii coronariene. Dr. Vlad Bătăilă, medic specialist cardiologie, a explicat care sunt complicațiile acestei boli. 

”Boala coronariană ischemică se definește ca fiind suferința inimii în contextul apariției unor stenoze, unor îngustări pe arterele coronare, pe arterele care aduc sânge cu oxigen și substanțe nutritive la inimă. Apariția acestor stenoze se încadrează într-o boală cu afectare mai largă care se numește ateroscleroză. Boala cardiacă ischemică cuprinde un spectru larg din punct de vedere al prezentării clinice și al prognosticului, începând cu formele inițiale stabile și mergând până la infarctul miocardic acut, complicat cu o rată de mortalitate foarte înaltă. 

Similar, prezentarea clinică poate să fie de la formele ușoare, durere, disconfort ușor toracic la efort și mergând până la durere toracică prelungită, insuficiență cardiacă sau stop cardiac”, a explicat dr. Vlad Bătăilă, medic specialist cardiologie, la Digi24.

Vezi și: Alimentele, ce trebuie să știi despre termenul de expirare. Ce se întâmplă cu adevărat atunci când consumați orez, carne sau ouă

Boala coronariană ischemică, simptome

Simptomele pot rămâne nerecunoscute la început sau pot apărea numai atunci când inima bate tare ca în timpul exercițiilor fizice. Pe măsură ce arterele coronare continuă să se îngusteze, din ce în ce mai puțin sânge ajunge la inimă și simptomele pot deveni mai severe sau mai frecvente.

Dureri în piept (angină pectorală). Este posibil să simțiți presiune sau etanșeitate în piept. Durerea toracică apare de obicei pe partea de mijloc sau stângă a pieptului. Activitatea sau emoțiile puternice pot declanșa angina pectorală. Durerea dispare de obicei în câteva minute după ce se termină evenimentul declanșator. La unele persoane, în special la femei, durerea poate fi scurtă sau ascuțită și simțită în gât, braț sau spate.

Dificultăți de respirație. 

Oboseală. În cazul în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile corpului tău, apare oboseala.

Atac de cord. O arteră coronară complet blocată va provoca un atac de cord. Semnele și simptomele clasice ale unui atac de cord includ dureri în piept sau presiune, dureri de umăr sau de braț, dificultăți de respirație și transpirație. Femeile pot avea simptome mai puțin tipice, cum ar fi dureri de gât sau maxilar, greață și oboseală. Unele atacuri de cord nu provoacă semne sau simptome vizibile, notează Mayo Clinic.

Vezi și: Cum a apărut carantina, de fapt. Detaliul care te va uimi, legătura cu numărul 40 și "Moartea Neagră": Pentru cei cu bani era opțională. Oamenii săraci sufereau, nu aveau de ales

Boala coronariană ischemică, diagnostic

Pentru a diagnostica boala coronariană, un furnizor de îngrijire a sănătății vă va examina. Vi se vor pune întrebări despre istoricul medical și orice simptome. Analizele de sânge sunt de obicei făcute pentru a vă verifica starea generală de sănătate.

Testele pentru a ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea bolii coronariene includ:

Electrocardiogramă (ECG sau EKG). Acest test rapid și nedureros măsoară activitatea electrică a inimii. Poate arăta cât de repede sau de lent bate inima. Furnizorul dumneavoastră se poate uita la modele de semnal pentru a determina dacă aveți sau a avut un atac de cord.

Ecocardiografie. Acest test foloseşte undele sonore pentru a crea imagini ale inimii care bate. O ecocardiogramă poate arăta cum sângele se mișcă prin inimă și valvele inimii. Părți ale inimii care se mișcă slab pot fi cauzate de o lipsă de oxigen sau de un atac de cord. Acest lucru poate fi un semn de boală coronariană sau alte condiții.

Test de stres. Dacă semnele și simptomele apar cel mai adesea în timpul exercițiilor fizice, furnizorul dumneavoastră vă poate cere să mergeți pe o bandă de alergat sau să mergeți cu bicicleta staționară în timpul unui EKG. Dacă se face o ecocardiogramă în timp ce faceți aceste exerciții, testul se numește ecou de stres. 

Scanare CT. O scanare CT a inimii poate arăta depozite de calciu și blocaje în arterele inimii. Depozitele de calciu pot îngusta arterele. Uneori, colorantul este administrat intravenos în timpul acestui test. Colorantul ajută la crearea de imagini detaliate ale arterelor inimii. Dacă se utilizează colorant, testul se numește angiogramă coronariană CT.

Cateterism cardiac și angiogramă. În timpul cateterismului cardiac, un medic cardiolog introduce ușor un tub flexibil (cateter) într-un vas de sânge, de obicei în încheietura mâinii sau în zona inghinală. Cateterul este ușor ghidat spre inimă. Razele X îl ajută să-l ghideze. Colorantul curge prin cateter. Colorantul ajută vasele de sânge să apară mai bine pe imagini și conturează orice blocaje.

Vezi și: AVC cardioembolic: simptome, cauze. Cele 2 vârste de graniță când pot apărea. Stoicescu: Cheagul de sânge e aruncat în creier. Dacă ai trecut de vârsta asta, riscul crește

Boala coronariană ischemică, tratament

Tratamentul depinde de nivelul de afectare. Medicul cardiolog Vlad Bătăilă a explicat în ce constă, de fapt, tratamentul. 

”Tratamentul bolii cardiace ischemice este pe mai multe niveluri. La bază stă tratamentul medicamentos pe care orice fel de pacient care a fost diagnosticat cu această afecțiune trebuie să îl urmeze pentru tot restul vieții. Este vorba despre medicamentele ce scad colesterolul, medicamentele pentru hipertensiune arterială și scad capacitatea organismului de a produce trombi.

Când tratamentul medicamentos nu mai este suficient, urmează tratamentul invaziv. Tratamentul endovascular sau intervențional invaziv este tratamentul central pentru această afecțiune. Coronarografia, partea diagnostică care se efectuează inițial, ne oferă date despre anatomia coronariană. Putem vedea direct arterele coronare și patologia de la acest nivel. Tot aici, se poate lua decizia tratamentului următor. 

În cazul în care se decelează stenoze semnificative hemodinamic sau angiografic se continuă cu procedura de angioplastie, de revascularizare, de restabilire a fluxului coronarian normal în acele artere. În general, revascularizarea se efectuează prin implantul unuia sau mai multor stenturi coronariene. 

Stenturile coronariene sunt niște proteze vasculare de câțiva milimetri în diametru și 30-40 milimetri lungime care se introduc minim invaziv prin intermediul unei incizii minuscule de la nivelul articulației mâinii pentru a păstra artera deschisă. Odată implantul de stent fiind prezent, pacientul trebuie să urmeze un tratament strict pentru a păstra stentul funcțional”, a mai explicat medicul. 

Vezi și: Aspirina (acidul acetilsalicilic): tot ce trebuie să știi înainte s-o mai iei. La ce ajută, de fapt. Stoicescu: NU are nicio legătură cu fibrilația atrială sau prevenția AVC cardioembolic

Boala coronariană ischemică, prevenție

Stilul de viață este un factor important în prevenirea bolii coronariene ischemice. Un stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea arterelor puternice și clare de placă. 

”Prevenția este cea mai importantă. Principala prevenție a bolii cardiace ischemice este reprezentată de prevenția aterosclerozei și anume să încercăm să scădem sau să eliminăm complet factorii de risc ai acesteia, respectiv:

- fumatul

- diabetul

- hipertensiunea arterială

- colesterolul crescut

- sedentarismul

O persoană care are puțini factori de risc din această categorie va prezenta o formă ușoară de boală sau tardiv, sau niciodată. O a doua latură a prevenției este ca pacientul să se prezinte cât mai repede la cardiolog, la cele mai mici semne ale acestei boli, cum ar fi durerea toracică la efort sau repaus sau oboseala”, a mai precizat medicul.