18.000 de cutii de hidroxiclorochină, donate Ministerului Sănătății
18.000 de cutii de hidroxiclorochină, medicamentul folosit în tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, au fost donate vineri, 4 aprilie, Ministerului Sănătății.
1.080.000 de doze de hidroxiclorochină (18.000 de cutii), un medicament folosit în tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, au fost donate Ministerului Sănătății.
”Hidroxiclorochină este un medicament de primă necesitate folosit pentru tratarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. Donația consistentă venită din partea companiei Sanofi România este o gură de oxigen care ajută sistemul medical românesc să trateze 45.000 de pacienți infectați. Le mulțumesc public, iar gestul lor ne dă încredere că prin solidaritate și uniți putem câștiga lupta cu acest dușman invizibil, cum este noul coronavirus. Medicamentele donate, sunt deja în depozitul de la Unifarm și vor ajunge imediat la spitale. Deja la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou" Suceava și la Spitalul Județean Arad, acolo unde stocurile de Hidroxiclorochină erau pe roșu, primele doze din această donație au și ajuns", a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
Acestea vor fi distribuite rapid astfel:
Spitale de fază I:
1. Institutul Național de Boli Infecțioase – Matei Balș Bucuresti;
2. Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș București;
3. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov;
4. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca;
5. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța;
6. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie V. Babeș Craiova;
7. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași;
8. Spitalul Clinic Județean de Boli Infecțioase Tg. Mureș;
9. Spitalul Județean de Urgență Sf. Ioan cel Nou Suceava;
10. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.
Spitalelor suport:
1. Spitalul Municipal Balș;
2. Secția externă Pneumologie – Spitalul Județean de Urgență Arad;
3. Spitalul Orășenesc "Sf. Spiridon" Mioveni – corp vechi;
4. Spital pediatric Pitești – chirurgie pediatrică;
5. Spitalul Municipal "Sf. Ierarh dr. Luca" Onești;
6. Spitalul Municipal Oradea;
7. Spitalul Județean de Urgență Bistrița;
8. Spitalul Județean de Urgență Botoșani – Secția externă OG;
9. Spitalul Județean de Urgență Brăila – corp B;
10. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat;
11. Spitalul Municipal Făgăraș;
12. Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș;
13. Spitalul Municipal Oltenița;
14. Spitalul Clinic de Urgență Cluj – secția Medicală 1;
15. Spitalul Municipal Medgidia;
16. Spitalul Municipal Târgu Secuiesc;
17. Spitalul Orășenesc Pucioasa – Pavilion Central;
18. Spitalul Județean de Urgență Târgoviște – Ortopedie Trautomatologie;
19. Spitalul CFR Galați;
20. Spitalul Municipal "Anton Cincu" Tecuci;
21. Spitalul Clinic de Urgență pentru copii "Sf. Ioan" – urgențe medico-chirurgicale pentru pacienți minori, critici și grav;
22. Spitalul Clinic Municipal Filantropia – locațiile Sărari, Corneliu Coposu;
23. Spitalul CF Craiova;
24. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;
25. Spitalul Orășenesc Bolintin Vale;
26. Spitalul de Urgență Tg Cărbunești;
27. Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc;
28. Spitalul Municipal Hunedoara;
29. Spitalul Municipal Orăștie;
30. Spitalul Municipal Lupeni;
31. Spitalul Municipal Vutcani;
32. Spitalul Municipal Fetești;
33. Spitalul Clinic de Neurochirurgie "N. Oblu" – Iași;
34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" – Baia Mare;
35. Spitalul Județean de Urgență Dr. Turnu Severin;
36. Spitalul Clinic Județean Mureș;
37. Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș – Corp Clădire Chirurgie Infantilă;
38. Spitalul Municipal Sighișoara – Compartiment Pneumologie;
39. Spitalul Jedețean de Urgență P. Neamț;
40. Spitalul Municipal Caracal;
41. Spitalul Municipal Campina;
42. Spitalul Municipal Carei;
43. Spitalul Județean de Urgență Zalău – Secția Exterioară Boli Infecțioase;
44. Spitalul "Prof Ioan Pușcaș" Orășenesc Simleul Silvaniei – Secția Exterioară Boli Infecțioase, Secția Exterioară Pneumologie;
45. Spitalul Județean de Urgență Sibiu – 5 pavilioane externe suport;
46. Spitalul Caritas Municipal Roșiorii de Vede;
47. Spitalul CF 2 Timișoara;
48. Spitalul Municipal Timișoara;
49. Spitalul Municipal Teodor Andrei Lugoj;
50. Secția de Boli Infecțioase a Spitalul Județean Tulcea;
51. Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad;
52. Spitalul Orășenesc Horezu;
53. Spitalul Municipal Adjud;
54. Spitalul Clinic Colentina – București;
La această listă se adaugă Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța – Clinica Medicală 2 (compartiment Reumatologie) pentru tratarea pacienților cu boli autoimune, dar și spitalele de fază II, care vor definite prin Ordin al Ministrului Sănătății, se mai arată într-un comunicat.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Long COVID, impact asupra creierului
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
