EXCLUSIV Adevărul despre anticorpii monoclonali. Streinu-Cercel: Viața bate filmul! Vreau să vă fac o mărturisire

Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, de la Institutul de Boli Infecțioase "Matei Balș" și UMF "Carol Davila" București, ne-a vorbit despre rolul anticorpilor monoclonali în lupa cu SARS-CoV-2 și despre medicamentele folosite în tratarea COVID-19.

Întrebat dacă s-au înregistrat progrese în tratamentul medicamentos al infecției cu SARS-CoV-2, medicul Adrian Streinu-Cercel a spus că "sigur" și că "Remdesivirul și-a dovedit utilitatea".

"Am apărut apoi terapiile orale, cu cele două medicamente de la Merck și de la Pfizer. Cel de la Merck, cu o rată de succes de 50% - 54%, iar cel de la Pfizer cu o rată de succes de 80%, dar din păcate pe acesta din urmă nu-l avem.

Care a fost principalul motiv al deceselor și cazurilor grave COVID-19. Streinu-Cercel: E neplăcut, dar a făcut diferența

În schimb, celelalte medicamente de tip anticorpi monoclonali au făcut diferența la cazurile severe și da, ele acești anticorpi monoclonali rămân în continuare în uz. Și asociați cu anticorpii monoclonali anti-Spike, rata de succes crește considerabil.

Și aici vreau să vă fac o mărturisire. Administrarea de anticorpi monoclonali la pacientul în primele zile îi schimbă complet parcursul evoluției. Adică stare de bine se intalează în cca 24, maximum 48 de ore. În mod evident, raportat de către pacient. Adică ceea ce numim studii din viața reală", a declarat medicul Adrian Streinu-Cercel, în excusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii "Academia de Sănătate".

"Viața bate filmul!"

"Există opinii conform cărora anticorpii monoclonali nu ar fi eficienți față de Omicron, unii chiar au oprit administrarea lor", a completat Irinel Popescu.

"Categoric! Numai că, ce să vezi, viața bate filmul! Și noi, acolo unde am administrat, am avut rate de succes cât de poate de bune, 100% și se pare că diferența dintre anticorpul monoclonal, care este făcut in virtro și cel care este făcut in vivo, face diferența, pentru că nu are exact aceeași structură, ci are o structură mai largă, ceea ce permite cuplarea și a unor zone ale receptorilor, care în mod obișnuit, din anticorpii propri nu poate fi atacat", a mai spus medicul infecționist Adrian Streinu-Cercel.

Singurul lucru pe care vaccinul anti-COVID nu a reușit să-l facă. Streinu-Cercel: Există o explicație CLARĂ. Nu mai e un SECRET

Vezi mai multe în video: