Cercetătorii de la ACS Nano au testat mai multe metode pentru dezinfectarea materialelor N95, constatând că încălzirea acestora le păstrează eficiența de filtrare pentru 50 de cicluri de...
Măștile N95 conțin un strat de fibre de polipropilenă „topită" care formează o rețea poroasă, respirabilă. Pentru a ajuta la captarea particulelor mai mici care ar putea aluneca prin găuri, fibrele sunt încărcate electrostatic. Centrele de combatere și prevenire a bolilor din SUA au recomandat mai multe metode de dezinfectare a măștilor N95, cum ar fi încălzirea, radiațiile ultraviolete (UV) și tratamentul cu înălbitor, dar până acum nu au fost testate pe larg, în special pentru mai multe runde de dezinfectare. Yi Cui și colegii săi au vrut să compare cinci dintre metodele care ar putea fi aplicate într-un cadru spitalicesc, pentru a vedea cum rezistă măștile la dezinfectări repetate.
În acest studiu, în loc să analizeze măștile N95 - care ar trebui rezervate lucrătorilor din domeniul sănătății - cercetătorii au examinat bucăți din țesătura topită folosită la confecționarea acestor măști. Au tratat materialul cu un dezinfectant anume și au comparat capacitatea acestuia de a filtra particulele de aerosoli (asemănătoare cu picăturile respiratorii, dar lipsite de coronavirus) înainte și după dezinfectare. Echipa a descoperit că pulverizarea țesăturii cu un etanol sau o soluție de înălbitor cu clor a redus drastic eficiența filtrării după un singur tratament, de la aproximativ 96% la 56% (etanol) sau 73% (înălbitor). Un singur tratament cu abur a menținut filtrarea, dar cinci tratamente cu aburi au condus la o scădere bruscă a eficienței. Radiația UV a permis până la 20 de cicluri de dezinfectare; Cu toate acestea, administrarea dozei exacte de UV care ucide virusul fără a deteriora materialele de mască ar putea fi problematică, notează cercetătorii. Cea mai bună metodă de dezinfectare părea a fi încălzirea. De exemplu, încălzirea la 185 F timp de 20 minute a permis tratarea țesăturii de 50 de ori fără pierderea eficienței filtrării. Însă, cercetările subliniază că îmbrăcarea și îndepărtarea măștilor N95 ar putea afecta potrivirea, ceea ce afectează și performanța.
Studiul aici.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
