Cercetătorii de la ACS Nano au testat mai multe metode pentru dezinfectarea materialelor N95, constatând că încălzirea acestora le păstrează eficiența de filtrare pentru 50 de cicluri de...
Măștile N95 conțin un strat de fibre de polipropilenă „topită" care formează o rețea poroasă, respirabilă. Pentru a ajuta la captarea particulelor mai mici care ar putea aluneca prin găuri, fibrele sunt încărcate electrostatic. Centrele de combatere și prevenire a bolilor din SUA au recomandat mai multe metode de dezinfectare a măștilor N95, cum ar fi încălzirea, radiațiile ultraviolete (UV) și tratamentul cu înălbitor, dar până acum nu au fost testate pe larg, în special pentru mai multe runde de dezinfectare. Yi Cui și colegii săi au vrut să compare cinci dintre metodele care ar putea fi aplicate într-un cadru spitalicesc, pentru a vedea cum rezistă măștile la dezinfectări repetate.
În acest studiu, în loc să analizeze măștile N95 - care ar trebui rezervate lucrătorilor din domeniul sănătății - cercetătorii au examinat bucăți din țesătura topită folosită la confecționarea acestor măști. Au tratat materialul cu un dezinfectant anume și au comparat capacitatea acestuia de a filtra particulele de aerosoli (asemănătoare cu picăturile respiratorii, dar lipsite de coronavirus) înainte și după dezinfectare. Echipa a descoperit că pulverizarea țesăturii cu un etanol sau o soluție de înălbitor cu clor a redus drastic eficiența filtrării după un singur tratament, de la aproximativ 96% la 56% (etanol) sau 73% (înălbitor). Un singur tratament cu abur a menținut filtrarea, dar cinci tratamente cu aburi au condus la o scădere bruscă a eficienței. Radiația UV a permis până la 20 de cicluri de dezinfectare; Cu toate acestea, administrarea dozei exacte de UV care ucide virusul fără a deteriora materialele de mască ar putea fi problematică, notează cercetătorii. Cea mai bună metodă de dezinfectare părea a fi încălzirea. De exemplu, încălzirea la 185 F timp de 20 minute a permis tratarea țesăturii de 50 de ori fără pierderea eficienței filtrării. Însă, cercetările subliniază că îmbrăcarea și îndepărtarea măștilor N95 ar putea afecta potrivirea, ceea ce afectează și performanța.
Studiul aici.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
